Jump to content

yo9gjx

Active Members
  • Posts

    473
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    6

Posts posted by yo9gjx

  1. Ceasul n-are nimic, pur si simplu nu detecteaza nici un semnal radio orar, pentru ca nu exista asa ceva in zona noastra. In Europa singura statie de acest gen mai puternica e in Germania DCF77 in UL,  dar e folosita pentru ceasuri fixe de masa si au avantajul de a functiona sincron. Mai sunt si altele dar tot in frecvente joase, nu pentru ceasuri de mana. Ceasul tau se sincronizeaza pe una din statiile UUS, de obicei in 110-118 Mhz zona Asiei, Hong Kong, Shanghai, Taipei, Tokyo etc. Asa ca il folosesti fara.

    Info suplimentar:

     

    https://en.wikipedia.org/wiki/DCF77

     

    https://en.wikipedia.org/wiki/Radio_clock

     

    • Thanks 1
    • Upvote 1
  2. Solutia e mult mai simpla. Ce cauti tu se numeste A.R.D.F. ( Amateur Radio Direction Finding) sau pe scurt Fox Hunting, o ramura a radioamatorismului. De ce ai nevoie. Un emitator si un receptor dotat cu un S metru, adica un indicator de semnal maxim analog sau digital. in cazul tau la iesire cuplezi un modul Arduino ce comanda robotul in cauza. Deasemeni si o antena foarte directiva. Pentru constructie iti recomand doua module RF pe 433 Mhz, le poti achizitiona de la magazinele de unde cumperi si modulul Arduino.

     

    Project-Working-and-Interfacing-433MHz-W

     

    La receptor adaugi o antena directiva, eu personal iti recomand sa folosesti un magnetic loop, sunt extrem de directive si usor de construit. Aici gasesti datele:

     

    https://www.google.com/search?q=70cm+band+magnetic+loop+antenna&oq=70cm+band+magnetic+loop+antenna&aqs=chrome..69i57.12239j0j7&sourceid=chrome&es_sm=122&ie=UTF-8

     

    Tot ce trebuie sa faci e ca sa scrii un program ce mentine directia de deplasare a robotului pe semnalul maxim receptionat.

    Daca vrei date mai multe cauta pe un motor de cautare -  Ham Radio ARDF 

    Succes

    • Thanks 1
    • Upvote 2
  3. Un articol foarte interesant. Mi-a căzut ochii pe el datorită folosirii analizorului spectral Baudline, pe care-l folosesc frecvent în recepția radio în spectrul VLF.

     

    Extragerea cheii RSA prin criptanaliză acustică cu bandă scurtă.

     

    Multe computere emit un zgomot ridicat în timpul funcționării, datorită vibrațiilor în unele dintre componentele lor electronice. Aceste emisiii acustice sunt mai mult decât o provocare: pot transmite informații despre software-ul rulat pe computer și, mai ales, pot scurge informații sensibile despre calculele legate de securitate.

     

    Link:  http://www.cs.tau.ac.il/~tromer/acoustic/

     

    Baudline:  http://www.baudline.com/

     

    Și un "apropo". Unul din autori, Adi Shamir a fost implicat în scandalul prelucrării ilegale de date al firmei izraeliene de securitate în software, Black Cube.

    • Thanks 2
    • Upvote 3
  4. 1 hour ago, Byte-ul said:

    Semnal digital sau analogic?

     

     

    Analogic. Daca la alte trecerri auzi unul digital, inseamna ca se transmit imagin SSTV. Se pot receptiona simplu:

     

    https://amsat-uk.org/beginners/iss-sstv/

     

    o inregistrare analog si SSTV

     

    Google

     

    https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=sstv+iss&tbm=vid

     

    Si daca esti interesat de SSTV se poate receptiona folosind un simplu receptor si un soft gratuit

     

    X: http://users.telenet.be/on4qz/

     

    OsX: http://www.qsl.net/kd6cji/

     

    Amiga: http://www.datapipe-blackbeltsystems.com/amiga.html

     

    W:  http://hamsoft.ca/pages/mmsstv.php

     

    An: https://play.google.com/store/search?q=sstv

     

    ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

     

    http://www.qsl.net/kb4yz/

     

     

     

     

  5. Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Agenția Spațiala Română și Vodafone România anunță un contact în direct, oficial, cu Stația Spațială Internațională. Evenimentul ARISS se va desfășura la Casa de Cultură a Sindicatelor din Municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, piața Mihai Viteazul, nr.1, 130018, în ziua de 12 aprilie 2016, incepand ora 15.30.
    Intre orele 16 :48 si 17 :00, un grup de 20 de tineri din judetul Dambovita ii vor adresa cate o intrebare in direct astronautului Jeff Williams, aflat la bordul ISS (Stația Spațială Internațională). Evenimentul coincide cu aniversarea a 55 de ani de la prima misiune umana in spatiu a lui Iuri Gagarin, Vostok 1 (12 aprilie 1961). Invitatul special al evenimentului ARISS este dl. gen. Dumitru Prunariu.

     

    http://www.radioamator.ro/contact-ariss/

     

    Evenimentul va fi transmis in direct la: https://www.youtube.com/user/vodafonebuzz

     

    Puteți recepționa direct frecvența ISS și auzi semnalele din spațiu pe frecvența de 145.800 plus, minus 5 Khz (efectul Doppler) cu ajutorul unui banal scanner auto, foarte multi dețin așa ceva.

     

    https://amsat-uk.org/beginners/how-to-hear-the-iss/

     

     

    Detalii:  http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1076

  6. 29 minutes ago, sandu69 said:

    Ce cacat de stire mai e si asta? Nici macar nu ai stat sa formatezi textu ca lumea.

     

     De cacat e comentariul tau iar stirea e reala,  pe cei de la GhostShell ii cunosc intr-o oarecare masura. Se scrie "textul", articulat agramatule si nu l-am formatat pentru ca nu am vrut. O intrebare mai pertinenta ar fi fost ceva de genul: Ce naiba l-a apucat pe individ?

  7. Protocolul Gopher

    Gopher protocol / ?o?f?r / este un protocol strat, o aplica?ie TCP / IP ?i a fost proiectat pentru distribuirea, stocarea, c?utarea ?i reg?sirea documentelor pe Internet. Protocolul a fost inventat de c?tre o echip? condus? de Mark P. McCahill de la Universitatea din Minnesota ?i este un predecesor al WWW.

    Gopher - Wikipedia

    Descoperit în 1991 ?i specializat în documente, fi?iere tip text, cel pu?in teoretic ar fi trebuit s? dispar? în fa?a superiorului WWW, dar paradoxal înc? mai rezist? datorit? unui grup de pasiona?i ce men?in în func?ie o popula?ie mic? de servere.

    Screenshot%2Bfrom%2B2015-07-07%2B20%253A04%253A30.png

    Pentru a accesa serverele gopher avem îns? nevoie de câteva unelte, extensii pentru browsere sau soft separat pentru desktop, telefon mobil, etc. Pentru utilizatorii de Unix este mai simplu, softul necesar se g?se?te chiar în depozitul sistemului. Spre exemplu pentru Debian deschide?i un terminal ?i tasta?i:

    ...$ sudo apt-get install gopher

    Dup? instalare tasta?i simplu gopher ?i urma?i instru?iunile totul este foarte intuitiv ?i bine explicat. Un alt mod îl reprezint? browserul Forg pe care-l instala?i în acela?i mod.

    Screenshot%2Bfrom%2B2015-07-07%2B20%253A38%253A25.png

    Se pot instala deasemeni extensii pentru browsere sau telefoanele cu Android. Proiectul se nume?te The Overbite Project ?i gasi?i mai multe detalii pe pagina lui.

    Odat? intra?i în lumea gophere-lor ave?i la dispozi?ie numeroase op?iuni de navigare, dou? motoare de c?utare, Veronica ?i Vishnu, soft ?i tutoriale pentru a v? vrea propriul server gopher, pagini de hosting ?i extrem de mult? documenta?ie care nu poate fi g?sit? în zona WWW. Succes.

  8. Ce vrei tu se face cu deja batranul si celebrul CI 555

    Sincer ma mir cum nu ati auzit de el, e cel mai utilizat in automatizari si laboratoarele facultatilor insa costa " enorm " cam 2 lei bucata.

    Uite mai jos

    555 Timer/Oscillator Tutorial

    https://www.google.com/search?q=555+oscillator&oq=555+oscillator&aqs=chrome..69i57j0l5.3767j0j8&client=ubuntu-browser&sourceid=chrome&es_sm=117&ie=UTF-8

    https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=tutorial+555+.pdf

    ........................................

    Si cartea in pdf ( vezi la pagina 22 ) https://dl.dropboxusercontent.com/u/3765936/Montaje%20practice%20cu%20CI%20555.pdf

  9. Pila Karpen

    Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 10 decembrie 1870; d. 2 martie 1964) a fost un om de ?tiin??, inginer, fizician ?i inventator român membru al Academiei Române. Pe parcursul vie?ii acesta a realizat numeroase inven?ii ?i a fost unul din pionierii termodinamicii, electricit??ii, electrodinamicii, elasticit??ii ?i ingineriei civile.

    %255BUNSET%255D.jpg

    Cele mai importante lucrari ale sale:


    • 1904 - Recherches sur l’effect magnetique des corps electrise en mouvement (teza de doctorat, Paris, 1904)
    • 1925 - Manual de electrotehnic? general?
    • 1934 - Pila electric? care folose?te energia oxidant? din alcool
    • 1942 - Electricitate
    • 1953 - Pila electric? cu concentra?ie de oxigen ?i termodinamic? (despre leg?tura dintre aceast? pil? ?i termodinamic?)
    • 1957 - Fenomene ?i teorii noi în electrochimie ?i chimie fizic?

    Cea mai cunoscut? înven?ie a sa, Pila Karpen, care folose?te temperatura din mediu, func?ioneaz? ?i azi în incinta Muzeului Na?ional Tehnic. Dar tot el va inventa ?i pila electrica care folose?te energia oxidant? din alcool (1934), pila electric? cu clorur? de argint (1953) ?i pila electric? cu concentra?ie de oxigen ?i termodinamic? (1953).

    Aparatul este de fapt un perpetuum mobile, adic? un aparat care genereaz? energie la nesfâr?it f?r? interven?ie din exterior. De?i ar fi trebuit s? se opreasc? de multe decenii, “Pila lui Carp?n” se inc?p??âneaz? s? func?ioneze, a?a cum a prev?zut inventatorul ei.

    Karpen a realizat dou? pile electrice legate în serie, care alimentau un minimotor galvanometric. Acesta la rândul s?u, mi?c? o palet? conectat? la un comutator. La fiecare jum?tate de rota?ie, paleta deschidea circuitul, iar la a doua jum?tate de rota?ie îl închidea. Timpul de rota?ie era calculat în a?a fel încât pilele s? aib? timp de reînc?rcare, respectiv pentru refacerea polarita?ii în perioada cât circuitul era deschis. Motorul ?i paletele aveau drept scop demonstrarea faptului c? pilele furnizeazî energie electric?.

    Pilele electrice sunt str?mo?ul bateriilor de azi ?i nu pot func?iona mai mult de 5-10 ani, deoarece unul dintre electrozi se corodeaz?, iar înlocuirea lui înseamna… o pila electric? nou?. Pila Karpen, care exist? într-un seif în Muzeul Tehnicii din Bucure?ti func?ioneaz? ?i ast?zi, la 60 de ani de la construire.

    - Nicolae Vasilescu-Karpen - Wikipedia

×
×
  • Create New...