Bitcoin este o moned? digital? creat? în 2009 de Satoshi Nakamoto. Numele Bitcoin se refer? de asemenea ?i la programul cu sursa deschisa pentru folosirea acestor monede, cât ?i la re?eaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta o formeaz?. Spre deosebire de majoritatea monedelor, bitcoin nu se bazeaz? pe încrederea într-un emitor central. Bitcoin folose?te o baz? de date distribuit? peste noduri ale unei re?ele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzac?iile ?i se folose?te de criptografie pentru a furniza func?ii de baz? pentru securitate cum ar fi asigurarea c? bitcoinii nu pot fi cheltui?i decât de cel care îi de?ine ?i decât o singur? dat?. Construc?ia monedei bitcoin permite de?inerea ?i transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salva?i pe un computer personal sub forma unu fi?ier portofel sau pot fi stoca?i cu un serviciu de portofel a unei ter?e p?r?i, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimi?i prin intermediul internetului oric?rei persoane cu o adres? bitcoin. Topologia de la egal la egal ?i lipsa unei administra?ii centrale fac nefezabil ca o autoritate, guvern , etc. s? manipuleze valoarea bitcoin sau s? introduc? infla?ie prin producerea lor. Bitcoin este una din primele implement?ri a conceputului numit „criptomoneda” (cryptocurrency), prima dat? descris în 1998 de Wei Dai pe mailing listul Rezultat Scenarii presupuse de e?ec a monedei bitcoin includ o devalorizare a monedei, un num?r în sc?dere de utilizatori sau o represiune a guvernului mondial asupra programului. Succesiunea la un alt sistem de moned? criptologic? este de asemenea posibil?, dac? o nou? moned? ar fi creat? ?i va fi considerat? mai legitim? (spre exemplu s? fie sus?inut? de o mare companie de tehnologie sau institu?ie). S-ar putea s? nu fie posibil ca toate monezile criptologice ca bitcoin s? fie interzise. Descentralizarea ?i anonimitatea întruchipate de bitcoin apar a fi o reac?ie la persecu?ia guvernului S.U.A. a monedelor digitale ca e-gold ?i Liberty Dollar.[9] Într-un articol de investiga?ie din Irish Times Danny O'Brien raporteaz? „Când ar?t oamenilor acest? economie bitcoin, ei întreab?: «Este legal? Este aceasta o în?el?torie?» Îmi imaginez c? exist? avoca?i ?i economi?ti care se zbat s? r?spund? acestor întreb?ri. Cred c? în curând ve?i putea ad?uga ?i politicienii acestei liste.” Adrese Orice persoan? care particip? la re?eaua bitcoin de?ine un Portofel care con?ine un num?r arbitrar de perechi de chei criptografice. Cheile publice sau adrese bitcoin func?ioneaz? ca punctul terminal de primire a tuturor pl??ilor. Adresele nu con?in nicio informa?ie despre de?in?torul lor ?i sunt în general anonime.[11] Adresele în form? care pot fi citite de om sunt ?iruri de numere ?i litere aleatorii lungi de aproximativ 33 de caractere, întotdeauna începând cu cifra 1, de forma 175tWpb8K1S7NmH4Zx6rewF9WQrcZv245W. Utilizatorii bitcoin pot de?ine multiple adrese , ?i de fapt pot genera noi adrese f?r? limite practice, deoarece generarea unei noi adrese necesit? relativ pu?in? putere computa?ional?, echivalentul la a genera o pereche de chei public/private, ?i nu necesit? niciun contact cu vreun nod din re?ea. Crearea de adrese de unic? folosin?? ajut? la men?inerea anonimatului utilizatorului. Tranzac?ii Bitcoinii con?in cheia public? a de?in?torului actual (adres?). Când un utilizator A transfer? o sum? c?tre utilizatorul B, A renun?? la proprietatea pe bitcoinii trimi?i prin ad?ugarea cheii publice a utilizatorului B ?i semnându-i cu propria cheie privat?. Aceste difuzeaz? ace?ti bitcoini cu un mesaj potrivit, tranzac?ia, în re?eaua bitcoin. Restul nodurilor din re?ea valideaz? semn?turile criptografice ?i sumele tranzac?iei înainte de a o accepta. Diferen?e Monetare În compara?ie cu monedele fiat conven?ionale, Bitcoin difer? prin faptul c? nu exist? niciun supraveghetor care s? poat? controla valoare datorit? naturii lor descentralizate, atenuând posibile instabilit??i cauzate de b?nci centrale. Infla?ia este limitat? ?i controlat?, programat? în programul Bitcoin, dar este predictibil? ?i cunoscut? tuturor p?r?ilor înc? de la început. A?adar infla?ia nu poate fi manipulat? central ca s? afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obi?nui?i.În loc de stimulentul cre?rii de noi bitcoini pentru a înregistra tranzac?iile în blocuri, nodurile din aceast? perioad? se a?teapt? s? depind? de abilitatea lor de a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzac?iilor. Transferurile sunt facilitate direct f?r? ajutorul unui procesor de pl??i între noduri. Acest tip de tranzac?ii fac imposibil? anularea tranzac?iei. Clientul Bitcoin transmite tranzac?ia nodurilor apropiate care la rândul lor propag? tranzac?ia în re?ea. Tranzac?iile corupte sau invalide sunt respinse de nodurile oneste. Tranzac?iile sunt gratuite dar o tax? ar putea fi pl?tit? altor noduri pentru a prioritiza procesarea tranzac?iei. Num?rul total de bitcoinii tinde spre 21 de milioane în timp. Masa monetar? cre?te ca serii geometrice la fiecare 21,000 de blocuri (aproximativ la 4 ani); pân? în 2013 jum?tate din masa monetar? total? va fi generat?, iar pân? în 2017, 3/4 va fi generat?. În timp ce se apropie de acest num?r valoarea bitcoin va sim?i o perioad? de defla?ie a pre?urilor (cre?tere a valorii bitcoin) datorit? lipsei de noi introduceri de mas? monetar?. Bitcoinii sunt totu?i divizibil la 8 decimale (permi?ând 2.1*1015 unit??i totale), eliminând limita?iile practice de ajustare a pre?ului în jos într-un mediu defla?ionist. În loc de a depinde de stimulentul cre?rii de noi bitcoini pentru a înregistra tranzac?iile în blocuri, nodurile din aceasta perioad? este a?teptat s? depind? de abilitatea lor de a concura în colectarea taxelor pentru procesarea tranzac?iilor. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bitcoin
