Search the Community

Ceva pareri legate de acest subiect? La sfâr?itul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependent? de Fondul Monetar Interna?ional. Presat? de FMI, ?ara noastr? ar fi urmat s? intre în blocaj financiar ?i încetare de pl??i urmând a fi nevoit? s?-?i vând? resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu. Numai c? Nicolae Ceau?escu a luat FMI-ul prin surprindere, hot?rând dup? 1985 s? fac? plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzac?iilor bursiere întins? de FMI ?i a vânz?rilor pe bursele interna?ionale ale unor active ale Statului Român. Din cauza FMI-ului, mare parte din produc?ia agricol? ?i industrial? a ??rii a trebuit s? ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost ra?ionalizat ?i benzina a fost distribuit? pe cartel?. A?a se face c?, începând din 1987, într-o ?ar? afalt? sub un blocaj financiar extern, s-a dezl?n?uit o campanie intens? de diabolizare a lui Ceau?escu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liber? ?i Vocea Americii au lansat în premier? zvonul c? Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceau?escu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu. Propaganda ?i planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceau?escu se puseser? deja în mi?care. În martie 1989, îns?, Ceau?escu reu?ise s? ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea popula?iei. În plus, România mai avea în b?ncile sale un plus de 3,7 miliarde USD ?i crean?e de 7-8 miliarde USD. La aceast? sum? s-ar fi ad?ugat ?i exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scur?i de la revolu?ie, nu mai pot justifica azi decât existen?a a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” ace?ti bani? Cine a f?cut-o? Dac? România avea ?i dup? 1989 în serviciile de informa?ii ?i în Parchete vreun român patriot, am fi aflat pân? acum. Exist? indicii c? în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila preziden?ial? de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destina?ia Teheran. ?i c? avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cânt?rind 24 t. Într-adev?r, avionul figureaz? în fi?ele de eviden?? aerian? c? s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dac? lucrurile sunt reale ?i explica?ia poate fi una extrem de simpl?. Ceau?escu descoperise înc? din 1987 c? România avea în propria ograd? toate „comorile” care-i permiteau s? nu mai depind? vreodat? de FMI ?i mai mult decât atât i-ar fi f?cut concuren?? acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul ?i Libia, într-o banc? care s? acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ??rilor în curs de dezvoltare. Banca în cauz? se numea BRCE (Banca Român? de Comer? Exterior) prin intermediul c?reia, întreprinderile de comer? exterior ale României derulaser? opera?iunile de aport valutar special, de pe urma c?rora a fost rambursat? datoria extern? a ??rii noastre. FMI î?i permitea s? acorde de câteva decenii împrumuturi, condi?ionate de ingerin?ele brutale în economia ??rilor creditate, datorit? rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. H?r?ile cu z?c?mintele minerale începuser? s? fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospec?iuni ?i Foraje „Geofizica” din anul 1971 ?i erau permanent actualizate, a?a c? Ceau?escu a aflat c? din mun?ii României se extr?seser? pân? în 1987 circa 2.070 de tone de aur ?i c? România mai avea 6.000 tone aur, adic? de trei ori cât se exploatase pân? atunci ?i care în 2013 a ajuns s? valoreze 250 miliarde euro. Numai c? pe lâng? aur, Ceau?escu ?tia c? în acelea?i z?c?minte se afl? argint ?i metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. ?i conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplica?iile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani ?i sovietici la programele lor cosmice Apollo ?i Soiuz abia începeau s? apar? pe pia??. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele ?i telefonia mobil?, au la baz? microprocesoarele la fabrica?ia c?rora materia prim? sunt metalele rare aflate din abunden??, al?turi de aur în z?c?mintele din Mun?ii Apuseni (minele Ro?ia Montan?, Alma?, Baia de Arie?, Bucium, Brad ?i S?c?râmb). Dup? 1990 au ap?rut o mul?ime de produc?tori europeni de telefonie mobil? precum Nokia care au fost nevoi?i s? importe aceste metale rare din Africa Central? ?i Australia, de?i România era mai aproape. Boom-ul produc?iei la nivel mondial de calculatoare ?i telefoane mobile s-a produs dup? 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar ?i a?a, Ceau?escu prev?zuse aceast? dezvoltare ?i construise împreun? cu concernul american Texas Instruments, o întreag? platform? industrial? dedicat? electronicii, numit? IPRS B?neasa, l?sând-o mo?tenire românilor. Care cu o minim? investi?ie , ar fi permis României s? produc? ?i s? de?in? calculatore, telefoane mobile, re?ele proprii de internet ?i de telefonie. Numai c? imediat dup? 1990, IPRS a fost dezmembrat? cu bun? ?tiin?? pentru a fi transformat? în investi?ie imobiliar?. S? nu fi ?tiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facult??ii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) ?i la Întreprinderea de Metale Rare din Bucure?ti –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 func?ia de CI-st al IMRB? S? nu fi ?tiut aceste lucruri pre?edintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revela?ia nerentabilit??ii mineritului în România, închizând jum?tate din exploat?rile miniere? S? nu-i fi spus m?car ?eful cancelariei sale preziden?iale, Dorin Marian ?i el geolog de meserie? S? nu fi ?tiut nici m?car premierii Teodor Stolojan ?i Nicolae V?c?roiu, proveni?i din Consiliul Planific?rii economice de dinainte de 1989? ?i nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estim?rilor speciali?tilor s?i, Ceau?escu ?i-a f?cut un plan de extrac?ie masiv? pân? în anul 2040, astfel încât banca pentru investi?ii în ??rile în curs de dezvoltare, s? beneficieze de un flux neîntrerupt de finan?are, acoperit în aur. A?adar, Ceau?escu inten?iona ca în decurs de o jum?tate de secol s? extrag? la greu aur ?i metale rare române?ti, care s?-i asigure un fond anual de cel pu?in 8 miliarde USD pe care România s?-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea îns??i un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construc?ia de obiective economice ?i de infrastructur? în afara grani?elor, cu proiecte concepute de arhitec?ii români, cu mân? de lucru constituit? din muncitori ?i ingineri români ?i cu utilaje ?i ma?ini proiectate ?i produse în România. Unde? În primul rând în China ?i în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran ?i în statele musulmane aliate acestuia din Africa ?i Orientul Apropiat ?i pe cont propriu în America de Sud. Adic? exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta ?i Traian B?sescu care stau cu mâna întins? la cer?it pentru posibile investi?ii de 8 miliarde de euro. Trebuie s? recunoa?tem c? acest plan, conceput de mintea nu prea ?colit? a lui Ceau?escu, un om neobi?nuit de patriot pentru poporul lipsit de recuno?tin??, din mijlocul c?ruia s-a ridicat, era genial. ?i poate fi numit Testamentul lui Ceau?escu. Interesant ar fi s? urm?rim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectiv?, dup? asasinarea lui Ceau?escu. BRCE, care dup? revolu?ie ?i-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, dup? ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenit? din fal?i diziden?i ?i chiar suspec?i de terorismul practicat dup? Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorb?ie în Banca Comerciala Romana (BCR) ?i la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreun? cu premierul T?riceanu a obligat poporul român s? pl?teasc? suma de 3,75 miliarde euro c?tre Erstebank, din Austria, pentru g?urile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de pl?tit acestora înc? 1,5 miliarde euro. Dac? prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din gre?eal? vreun om cât de cât patriot ca Ceau?escu ?i i-ar fi tr?snit prin cap s? aplice Testamentul lui Ceau?escu, i-ar fi fost imposibil, c?ci îi lipsea una din roti?ele mecanismului conceput de el, banca româneasc?. Din septembrie 1990 ?i pân? azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al B?ncii Na?ionale a României a fost Mugur Is?rescu. Cel care a fost pân? în decembrie 1989 cercet?tor la Institutul de Economie Mondial?, ob?inând titlul de doctor în economie, ca urmare a particip?rii la cursuri organizate în SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Is?rescu a func?ionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare burs? a aurului din lume, a decretat c? produc?ia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca produc?tor garantat) nu se mai încadreaz? în standardele interna?ionale. Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului interna?ional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima num?rul de ordine, greutatea, concentra?ia, denumirea produc?torului ?i sigla B?ncii Na?ionale. România a fost astfel interzis? pe lista produc?torilor ?i exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodat? depozite de lingouri din aurul românesc. Doar o întâmplare a f?cut ca într-o conferin?? de pres? a PRM s? fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra c? printr-o stranie coinciden??, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ?ar? 20 de tone de lingouri de aur, cu destina?ia Germania. În perioada 2002-2013, din dispozi?ia aceluia?i Mugur Is?rescu, dou? treimi din rezerva de aur l?sat? de Ceau?escu României, adic? 61,2 tone, au ajuns s? fie depozitate în b?nci din afara grani?elor, lipsind astfel România de a doua roti?? a mecanismului conceput de Ceau?escu. Pentru a des?vâr?i opera de blocare a accesului românilor la propriul aur ?i metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licen?a de exploatare a aurului ?i metalelor rare nr. 47/1999, este acordat? prin HG 458/1999 (ale c?rei prevederi sunt ?i azi secrete) companiei private str?ine Ro?ia Montan? Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timi?. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la înc? opt 8 firme str?ine licen?e de explorare ?i exploatare pentru aurul ?i metalele rare române?ti din Apuseni. Fix pe z?c?mintele din h?r?ile geologice realizate pe vremea lui Ceau?escu. Legea minelor, a fost modificat? astfel, încât România s? primeasc? din partea companiilor str?ine care exploateaz? resursele sale subterane, o redeven?? de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redeven?a pentru aur este de 20%. A?adar ?i ultima roti?? a mecanismului conceput de Ceau?escu pentru supravie?uirea României a fost deja vândut?. SURSA: MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania - selling-romania - Fluierul.ro