Search the Community

In urma deliberarilor, CCR, cu majoritate de voturi, a decis ca legea este neconstitutionala in ansamblul ei, retinand ca intreg actul normativ sufera de deficiente sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, coerenta, claritate, previzibilitate, precum si sub aspectul respectarii procedurii legislative prin lipsa avizului CSAT. ____ Judecatorii CCR au analizat miercuri exceptia de neconstitutionalitate ridicata de deputatii liberali cu privire la Legea securitatii cibernetice, sesizare in care parlamentarii arata ca actul normativ limiteaza dreptul la viata privata digitala. "Prin aceasta lege, in mod mascat, se restrang drepturile si libertatile cetateanului, prin permiterea accesului la infrastructura cibernetica si la datele continute, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate si nominalizate prin lege, fara existenta unei aprobari judecatoresti conform Codului de procedura penala si cerintelor adoptate de Curtea Constitutionala prin deciziile 440/ 2014 si 461/ 2014, deci legea nu este armonizata la cerintele Curtii Constitutionale. Legea incalca dispozitiile art. 148, alin (2) si urmatoarele din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a reglementarilor comunitare in materie", se arata in sesizarea depusa la CCR. In 23 decembrie 2014, deputatii PNL au contestat la Curtea Constitutionala Legea securitatii cibernetice, initiata de Guvern si adoptata cu o saptamana inainte, in unanimitate, in plenul Senatului, deci si cu votul favorabil al senatorilor PNL si PDL. "69 de deputati apartinand PNL si-au exercitat dreptul constitutional de a ataca la Curtea Constitutionala legea adoptata de Parlament, Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei", anunta liderul grupului deputatilor PNL, Ludovic Orban. El sustinea ca prevederile articolului 17 din legea invocata ar incalca prevederile constitutionale. "Dupa opinia mea, aceasta noua tentativa a Guvernului Ponta de a incerca sa permita serviciilor de informatii, unor institutii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, sa intre cu bocancii in viata privata a cetateanului roman reprezinta o grava incalcare a democratiei si o grava incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului roman. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru sa se intample", spunea Orban. El mentiona ca Legea securitatii cibernetice "vine in aceeasi linie" cu Legea "Big Brother" si Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstitutionale. Orban a fost intrebat daca isi acuza colegii din Senat de incompetenta, avand in vedere ca toti senatorii PNL, inclusiv liderul lor, Puiu Hasotti, si presedintele Comisiei de aparare, Corneliu Dobritoiu, au votat "pentru". "Nu ne acuzam in niciun caz, am luat legatura cu marea majoritate a senatorilor, cu care am vorbit personal. Le-am explicat ca noi, ca si deputati, nu am putut sa ne pronuntam din cauza faptului ca procedura adoptarii tacite a fost aceea care a permis trecerea legii prin Camera Deputatilor si ca este un drept fundamental pe care il avem, si anume acela de a sesiza CCR. De asemenea, consider ca prioritare sunt drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului roman, in raport cu posibila nemultumire care ar putea sa apara din partea unui coleg din Senat", spunea liderul deputatilor PNL. Legea securitatii cibernetice a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Senatul este Camera decizionala, dupa ce legea a trecut tacit de Camera Deputatilor, pe 17 septembrie. Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare. Comisia de aparare a Senatului preciza ca proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetica a Romaniei nu se adreseaza persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicandu-se "persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice". Serviciul Roman de Informatii a aratat recent, intr-un comunicat de presa, ca accesul autoritatilor competente la un anume echipament IT si la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrangerea exercitiului unor libertati fundamentale, se poate face exclusiv in baza unei autorizatii a unui judecator.

Conform rezultatelor unui studiu Kaspersky Lab si B2B International, aproape jumatate dintre respondentii care au pierdut bani in tranzactii online frauduloase nu si-au recapatat integral sumele de bani furate. Astfel, Kaspersky Lab sfatuieste utilizatorii sa isi securizeze toate tranzactiile online. Desi multe institutii financiare sustin o politica de rambursare a banilor pierduti in urma unor infractiuni cibernetice, doar 59% dintre respondenti au afirmat ca si-au recapatat fondurile integral. 14% dintre victime au primit doar o compensatie partiala, iar 27% dintre utilizatori nu au recuperat niciun ban. Aceste pierderi pot fi semnificative: in medie, suma sustrasa de infractorii cibernetici a fost de 313 dolari, iar 16% dintre respondenti au raportat o pierdere de peste 1.000 de dolari. In plus, nu toti utilizatorii sunt constienti de pericolele fraudelor cibernetice: 16% dintre respondenti considera ca infractiunile cibernetice care implica furt de bani sunt rare si putin probabile. Doar 22% dintre utilizatori considera ca ar putea fi victime ale unui atac cibernetic. Totusi, statisticile arata ca aproximativ 52% dintre utilizatori s-au confruntat cu amenintari cibernetice financiare cel putin o data pe parcursul anului 2014. „Chiar daca esti sigur ca institutia financiara sau magazinul online iti va returna banii sustrasi ca urmare a unei fraude online, este recomandat sa fii precaut,” spune Elena Kharchenko, Director Consumer Product Management in cadrul Kaspersky Lab. „Intr-adevar, este posibil sa iti recuperezi toti banii, desi cifrele arata ca asta se intampla in aproximativ jumatate dintre cazuri, insa stresul cauzat si timpul pierdut sunt imposibil de compensat. De aceea, este important sa acorzi o atentie suplimentara protectiei informatiilor confidentiale, inclusiv a datelor financiare,” incheie Elena Kharchenko. De exemplu, Kaspersky Total Security – multi-device 2015 include, in plus fata de instrumente de baza care combat amenintarile cibernetice, tehnologia Safe Money pentru Windows OS. Aceasta tehnologie a fost dezvoltata special pentru a oferi protectie suplimentara tranzactiilor online. Cand un utilizator acceseaza un serviciu de plata sau este pe punctul de a face o achizitie de la un magazin online, Safe Money autentifica certificatul website-ului in baza de date cloud si securizeaza orice informatie introdusa prin tastatura virtuala de potentiale interceptari ale keylogger-ilor. -> Sursa: 41% dintre utilizatori nu si-au recuperat banii pierduti in urma fraudelor cibernetice