Parola pe care o foloseşti, dar nu o ştii

Nytro · July 21, 2012

Parola pe care o folose?ti, dar nu o ?tii

[TABLE=class: contentpaneopen]

[TR]

[TD]Scris de Scientia.Ro [/TD]

[/TR]

[TR]

[TD=class: createdate] Sâmb?t?, 21 Iulie 2012 17:19 [/TD]

[/TR]

[/TABLE]

hiar ?i cea mai sofisticat? metod? de securizare a unui echipament electronic poate fi dep??it?, for?ându-l pe cel care ?tie parola s? o dezv?luie. Dar dac? parola ar fi stocat? în creier, f?r? ca de?in?torul s? o poat? dezv?lui, chiar dac? ar încerca? Aceasta este promisiunea unei noi tehnici care combin? criptografia cu neuro?tiin?a. În testele ini?iale, voluntarii au înv??at o parol?, ulterior folosind-o pentru a trece un test, dar ei nu au putut s? o identifice atunci când li s-a cerut.

Ideea se bazeaz? pe principiul înv???rii implicite, un proces prin care omul poate înv??a în mod incon?tient anumite succesiuni de ac?iuni. Hristo Bojinov, de la Universitatea Stanford din California, SUA ?i colegii acestuia au creat un joc în care juc?torii intercepteaz? obiecte care cad, prin ap?sarea unei taste. Obiectele apar într-una din cele 6 pozi?ii disponibile, pentru fiecare pozi?ie fiind disponibil? o tast?.

F?r? ca juc?torii s? ?tie, pozi?iile în care erau pozi?ionate obiectele nu erau mereu aleatorii. În cadrul jocului era ascuns? o secven?? de 30 de pozi?ii succesive care se repeta de peste 100 de ori pe timpul celor 30-45 de minute, cât dura jocul. Juc?torii au f?cut pu?ine erori atunci când au ajuns la aceast? succesiune de taste, în multiple runde, iar aceast? deprindere a persistat vreme de 2 s?pt?mâni, când ace?tia au fost testa?i.

Rezultatele sugereaz? c? jocul poate forma baza unui sistem de securitate. Juc?torii vor înv??a o succesiune unic? în sesiunea ini?ial? a jocului, iar apoi o pot folosi jucând acela?i joc. Curios, studii anterioare au ar?tat c? oamenii nu pot reda succesiuni înv??ate în acest fel.

Dar acest fenomen al înv???rii implicite este unul pe care-l experiment?m zilnic: gândi?i-v?, de exemplu, la modul în care omul poate include noi cuvinte în mod corect într-o propozi?ie f?r? a fi con?tient de regulile gramaticale care stau la baza folosirii limbajului.

O persoan? poate încerca s? descopere o succesiune de ac?iuni, înv??at? dup? modelul de mai sus, for?ând posesorul acesteia s? joace un joc similar ?i s? observe acele secven?e din joc în care se fac cele mai pu?ine erori. Dar pentru c? succesiunea const? din 30 de taste accesate în ?ase pozi?ii diferite, ?ansele de a g?si succesiunea de taste este mic?. Creatorii acestui model cred c? testarea a 100 de utilizatori timp de un an, non-stop, ar însemna o probabilitate de 1 la 60.000 de cazuri de determinare a succesiunii corecte de taste.

Sistemul are nevoie de a fi mult mai "user-friendly" înainte de a fi folosit la scar? comercial?. Ca ?i alte sisteme de securitate, ar putea fi spart prin metodele clasice, ca spargerea secven?ei de autentificare a utilizatorului. Din aceste motive, Bojinov spune c? modelul s?u este mult mai probabil s? fie folosit în activit??i de mare risc, unde prezen?a fizic? a posesorului de parol? este necesar?, cum ar fi accesarea unei capabilit??i militare ori nucleare.

Sistemul descris mai sus are avantaje în compara?ie cu metodele biometrice, care se bazeaz? pe recunoa?terea unor tr?s?turi unice, cum ar fi "amprenta" irisului. "Autentificarea (în cazul metodei biometrice, n.tr.) nu cere vreun efort explicit din partea utilizatorului" crede Ari Juels, director al Laboratoarelor RSA, Cambridge, Massachusetts. "Dac? timpul cerut pentru antrenament ?i autentificare poate fi redus, atunci unele dintre beneficiile metodei biometrice, care nu presupune vreun efort ?i nici riscul pierderii parolei, pot fi cuplate cu unele op?iuni care lipsesc, cum ar fi posibilitatea de a înlocui un sistem biometric ce a fost compromis".

Sursa: Parola pe care o folose?ti, dar nu o ?tii