virusz

am mai zis o data ...inchidetzi topicul.... iar voi dak aveti ceva de discutat ..discutati in privat!

a gresit ...la stress ma refer, speram ca nu se v-a repeta ps: toti gresec lasati fratilor ca treaba o rezolva ei in privat.... sry si io

ii picat...

Sau.. downloadeaza activeperl, linkul e in primul post si foloseste "programul" asta (pentru arula scriptul, dak nu te pricepi) Download: http://rapidshare.com/files/21463881/PerlRUN.zip.html Size: 207 KB bafta!

welcome, din greseli invatza omu, posteaza dar fii atent ce.. 1. citeste regulile & respecta'le 2. bafta!

buna intentia dar ce ai scris tu mai sus nu e chiar corect... 1. scripturi c++/c nu e chiar corect, un cod scris in c++/c nu e un script , e pur si simplu un cod scris in c++/c (sursa) 2. nu le rulezi, le compilezi 3. MS Visual c++ nu e singurul compilator, sunt si altele ... ca sa intelegi, diferenta dintre scripturi si limbaje de programare, de fapt un script e scris tot intr-un limbaj, dar el nu ruleaza fara miez, sa iti dau un exemplu: 1. Perl cred k ai auzit, na tu faci codu' dar nu il poti rula fara perl pe cand un cod scris in c++/c nu il poti rula daca nu e compilat, deci scripturile le rulezi pe cand un cod scris in c++/c il compilezi... ----------------------------- Daca tot vrei sa folosesti coduri scrise in c/c++ ia frate un linux k acolo ai compilatoare si arhive cate vrei, sau daca vrei windows foloseste Cygwin ps: scuze dak am gresit cu ceva, nu sunt programator... ..am incercat sa ajut, sper k nu am stricat tot bafta!

http://softwareaudit.ifastnet.com/vrz.htm

cred ca se poate inchice thread-ul, pe bune, decat sa v-a certati intre voi mai bine close!... cein sincer acuma, nu faci decat sa iti pierzi timpul cu forumul ala, nu vreau sa te des'curajez dar iti dau un sfat... cauta altceva mai interesant si mai bun decat sa faci ceva care deja exista + tre sa te chinui sa ii faci reclame, sa il moderezi, sa il updatezi, sa cauti sa il umpli, asta numai cu posturi de pe alte forumuri... + multe altele ..nu are sens pt ca deja sunt altele, cauta sa faci ceva unik! ps: nu ma baga in zeama...

interesant, dar cred ca ar trebui ca pe forumul tau sa se posteze numai in romana...

MD5 (Message Digest Algorithm 5) este o funcþie criptograficã de tip hash unidirecþional, care livreazã ca rezultat o valoare fixã ca lungime de 128 Biti. Functia MD5 a fost dezvoltatã în 1991 de Ronald L. Rivest. Valuarea calculatã cu ajutorul funcþiei MD5 (pe scurt md5sum), este folositã pe scara largã la verificare integritãþii fiºierelor. Istorie MD5 este reprezentanta unei serii de funcþii de hash, care a fost dezvoltatã de cãtre Ronald L. Rivest la MIT. Dupa ce serii de analize au arãtat cã funcþia preecedentã de hash MD4 este probabil nesigurã, a fost dezvoltatã ca inlocuitor in 1991 funcþia de hash mult mai sigurã MD5. Intradevar, au fost descoperite mai tirziu vulnerabilitaþi de securitate de cãtre Hans Dobbertin. In 1996 face cunoscut Dobbertin, existenta unei coliziuni in functia de compresie din MD5. Aceasta nu este un atac propriuzis indreptat impotriva funcþie MD5, dar face ca toþi criptologii sã propunã inlocuirea folosirii funþiei MD5 cu funcþii mai sigure cum ar fii SHA-1 sau RIPEMD-160. In august 2004 au fost descoperite de catre cercetatorii chinezi coliziuni in funþia propriuzisa MD5. Aceste atacuri demonstraza insã numai existenþa coliziunilor in algoritm. Atacuri de tip Preimage cu aceasta nouã metoda de atac, nu au produs rezultate intr-un interval de timp realist. Deci un certificat digital creat cu ajutorul funcþiei MD5, inca nu poate sa fie falsificat. original: http://ro.wikipedia.org/wiki/MD5

Un virtual private network (VPN) este o reþea de comunicþii privatã, folositã de obicei în cadrul unei companii, organizaþii, sau mai multe companii, pentru a comunica în mod confidenþial prin intermediul unei reþele accesibilã public. Mesajele din traficul VPN pot fi transmise prin intermediul infrastructurii unei reþele publice de date (ex: Internet) folosind protocoalele standard, sau prin intermediul unei reþele private a furnizorului de servicii internet cu un nivel al Service Level Agreement (SLA) stabilit prealabil între clientul serviciului VPN ºi furnizorul acestui serviciu. Cuprins * 1 Mecanismul de autentificare * 2 Tipuri de VPN * 3 Caracteristici ale aplicaþiei * 4 Tunneling * 5 Dialogurile de securitate VPN * 6 Vezi ºi * 7 Link-uri externe Mecanismul de autentificare VPN este o modalitate eficientã din punct de vedere al costurilor pentru ca diferite companii sã poatã asigura accesul la reþeaua companiei pentru angajaþii ºi colaboratorii aflaþi la distanþã de sediul central, ºi pentru a permite confidenþialitatea datelor schimbate între punctele de lucru aflate la distanþã. VPN -urile securizate sunt mai ieftine decât liniile închiriate dedicate. De obicei existã un firewall între calculatorul clientului aflat la depãrtare ºi reþeaua în care utilizatorul se conecteazã pentru a avea acces la resursele informaþionale ale companiei. Clientul utilizatorului poate stabili o comunicare cu firewall-ul, prin care va putea trasmite informaþii de autentificare cãtre un serviciu de specializat. Astfel, o persoanã cunoscutã, utilizând uneori numai dispozitive cunoscute, poate câºtiga privilegiile de securitate care îi conferã dreptul de acces la resursele companiei, indisponibile celorlalti utilizatori de internet. Multe din programele client ale VPN pot fi configurate in aºa fel încât sã cearã trecerea întregului trafic IP printr-un tunel cât timp conexiunea VPN este activã, sporind astfel siguranþa conexiunii. Din perspectiva utilizatorului, acest lucru inseamnã cã atâta vreme cât conexiunea VPN e activã, accesul în afara reþelei sigure va trebui sã treacã prin acelaºi firewall, ca ºi cum utilizatorul ar fi conectat în interiorul reþelei sigure. Acest fapt reduce riscul unei posibile accesãri din partea unui atacator. O astfel de securizare e importantã deoarece alte calculatoare conectate local la reþeaua pe care clientul îºi desfãºoarã activitatea pot fi nefiabile sau fiabile parþial. Chiar ºi o reþea restrânsã, care e protejata de firewall, având mai mulþi clienþi simultan conectati fiecare la VPN-ul ce le corespunde, va putea astfel asigura protejarea datelor chiar dacã reþeaua localã este infectata de posibili viruºi. Iar daca un angajat foloseºte un client VPN dintr-un punct de acces Wi-Fi într-un loc public, aceastã securizare devine ºi mai importantã. Tipuri de VPN VPN-urile sigure folosesc cryptografic tunneling protocols, niºte protocoale care asigurã confidenþialitatea (blocând intruºii ºi accesul la date), autentificarea expeditorului ºi integritatea mesajelor. Dacã sunt alese, implementate si utilizate în mod corespunzãtor, astfel de tehnici pot asigura comunicaþii sigure în cadrul unei reþele nefiabile. Deoarece o astfel de alegere, implementare ºi folosire nu sunt triviale, existã multe scheme VPN nefiabile pe piaþã. Tehnologiile sigure VPN pot fi de asemenea utilizate pentru a creºte securizarea în infrastructura de reþele. Protocolurile sigure VPN includ urmãtoarele: * IPsec (IP security) - folosit pe IPv4 ºi o parte obligatoriu prezentã pe IPv6. * SSL/TLS folosit ori pentru întreaga reþea, precum în proiectul OpenVPN, sau pentru securizarea unui web proxy. A fost construitã prin vânzatori precum Aventail ºi Juniper care asigurã acces remote la capabilitãþile VPN. * PPTP (Point-to-Point Tunneling Protocol), creat de un grup de companii, printre care ºi Microsoft. * L2TP (Layer 2 Tunneling Protocol), creat in urma muncii echipei Microsoft cu cea de la Cisco. * L2TPv3 (Layer 2 Tunneling Protocol version 3), nou lansatã. * VPN-Q * MPVPN (Multi Path Virtual Private Network). MPVPN este marcã înregistratã a Ragula Systems Development Company. Cãutaþi Trademark Applications and Registrations Retrieval (TARR) Pe piaþã existã companii care asigurã administrarea serverului VPN, serviciu oferit clienþilor care nu doresc sã facã acest lucru ei înºiºi. VPN-urile fiabile nu folosesc tunelele criptografice, în schimb se bazeazã pe securitatea unui singur distribuitor al reþelei care va asigura un trafic protejat. * Multi-Protocol Label Switching (MPLS) este adesea folosit pentru construirea unei VPN fiabile. * L2F (Layer 2 Forwarding), proiectat de Cisco, poate fi de asemenea folosit. Caracteristici ale aplicaþiei Un VPN bine proiectat poate oferi beneficii considerabile pentru o organizaþie. Acesta poate: * Extinde conectivitatea geograficã. * Îmbunãtãþi securitatea liniilor care nu au fost cifrate. * Reduce costurile operaþionale în comparaþie cu reþeaua tradiþionalã WAN. * Reduce timpul de tranzit ºi costurile de transport pentru utilizatorii aflaþi la distanþã. * Simplifica topologia reþelei în anumite cazuri. * Oferi oportunitãþile unei reþele globale. * Oferi compatibilitate cu reþeaua de tip broadband. * Oferi un ROI (return on investment) mai rapid dethan traditional carrier leased/owned WAN lines. * Prezenta o economie bunã a scalãrii. * Scala în mod corect, când este folosit în cadrul unei infrastructuri cu cheie publicã. Având în vedere faptul cã VPN+urile sunt extinderi ale reþelei centrale (de bazã), existã unele implicaþii de securitate care trebuiesc luate în considerare cu multã atenþie: * Securitatea pe partea clientului trebuie sã fie întãritã. Acest procedeu poartã numele de Central Client Administration sau Security Policy Enforcement. Adeseori companiile cer angajaþiilor care doresc sã foloseascã VPN-ul în afara serviciului sã îºi instaleze în prealabil un firewall oficial. Unele organizaþii care gestioneazã date importante, precum în departamentul sãnãtãþii, au grijã ca angajaþii sa beneficieze de douã conexiuni WAN separate: una pentru gestionarea datelor sensibile ºi a doua, pentru alte interese. * Accesul la reþeaua þintã poate fi limitat. * Poliþele de logare trebuie evaluate ºi în cele mai multe cazuri revizuite. O singurã scurgere de informaþii poate duce la compromiterea securitãþii unei reþele. În cazul în care un individ sau o companie are obligaþii legale privind protejarea datelor confidenþiale, pot rezulta probleme legale chiar cu rãspundere penalã. Servesc ca exemple reglementãrile HIPAA adoptate în U.S.A. în domeniul sãnãtãþii, precum ºi reglementãrile pe plan general ale U.E. Tunneling Tunneling reprezintã transmiterea datelor în cadrul unei reþele publice astfel încât aceasta sã nu realizeze faptul cã transmiterea (transportul de informaþii) e parte a unei reþele private. Este realizat prin încapsularea datelor apartenente reþelei private ºi crearea unui protocol care sã nu permitã accesul nimãnui la acestea.Tunneling permite folosirea reþelelor publice (Internet), vãzute astfel ca 'reþele private'. Dialogurile de securitate VPN Cel mai important aspect al soluþiei oferite de VPN este securitatea. O reþea VPN, prin natura sa, trebuie sã adreseze toate tipurile de ameninþãri ale siguranþei, oferind servicii de securitate in domenii ca: Autentificare (controlul accesului) - Autentificarea este procesul prin care se verifica veridicitatea utilizatorului (sau sistemului). Existã multe tipuri de mecanisme de autentificare, dar toate folosesc unul din urmãtoarele moduri de abordare: * ceva ce ºtii (ex., nume utilizator, parolã,[PIN]]), * ceva ce ai (ex, Smartcard, o card key), * ceva ce eºti (ex., amprentã, un pattern al retinei, un pattern al iris-ului, configuraþie manualã, etc). Autentificarea slabã foloseºte doar una din categoriile de mai sus, iar cele puternice presupun combinarea a cel puþin douã din categoriile prezentate mai sus. Cu toate acestea nu se poate vorbi despre o metodã sigurã de protecþie a siguranþei. original link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vpn

USB - Bus-ul serial universal (Universal serial bus) este un ansamblu de magistralã ºi tip de conector utilizat pentru transmiterea de date. USB este folosit în general pentru conectarea unor periferice la un calculator sau pentru interconectarea a douã dispozitive electronice. Existã douã feluri de a trimite informaþii printr-un cablu sau chiar de la aplicaþie la aplicaþie: serial ºi paralel - serial înseamnã bit cu bit pe un singur canal de comunicaþie ºi paralel înseamnã tot bit cu bit dar in paralel pe mai multe canale de comunicaþie. Magistrala USB reprezintã soluþia oferitã comunicaþiilor seriale de noua generaþie de calculatoare PC. Este o interfaþã serialã rapidã, bidirecþionalã, ieftinã ºi uºor de folosit. USB a fost creatã ca un standard industrial, o extensie a arhitecturii PC orientatã spre armonizarea cu standardele de comunicaþie din telefonie, ceea ce este numit CTI (Computer Telephony Integration). Acest aspect este considerat fundamental din punct de vedere al aplicaþiilor generaþiei urmãtoare. Avantajele acestei soluþii faþã de bãtrâna interfaþã serialã RS-232 transformatã sunt: * rata de transfer - poate atinge 12 Mbps faþã de 115 000 bps; * conecteazã pâna la 127 de dispozitive la PC, (ceea ce înseamnã cã opereazã ca o magistralã) faþã de numai 2 dispozitive; * uºor de utilizat de cãtre utilizatorul final (end user) - adãugarea/eliminarea de dispozitive în/din sistem este foarte comodã; * are un protocol flexibil; * este o soluþie ieftinã de interconectare. USB este o magistralã pe cablu care permite schimb de date între un calculator gazdã ºi o gamã largã de periferice accesibile simultan. Magistrala permite ca perifericul sã fie ataºat, configurat, folosit ºi deconectat în timp ce gazda ºi celelalte periferice opereazã. USB a fost proiectatã în primul rând pentru utilizatorii care nu doresc sã intre în detalii de instalare hardware, astfel sistemul complicat de cablare a fost înlocuit cu un control software. Toate problemele presupuse de interconectarea mai multor dispozitive cu performanþe ºi rate de transfer diferite sunt tratate prin software. Magistrala USB defineºte trei categorii de dispozitive fizice: * gazda USB (USB Host) * funcþii USB (USB function) * distribuitoare USB (USB Hub) Acestea sunt interconectate într-o topologie specificã de tip stea multiplã. original: http://ro.wikipedia.org/wiki/USB

UNIX

Linux este nucleul sistemului de operare GNU/Linux. Este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software liber ºi dezvoltare de software Open Source. Termenul Linux se refera la nucleul Linux dar este folosit în mod curent pentru a descrie întregul sistem de operare (cunoscut ºi sub numele GNU/Linux), care conþine nucleul Linux, bibliotecile software ºi diverse unelte dezvoltate de cãtre proiectul GNU. O distribuþie Linux adaugã acestor componente de bazã o mare cantitate de software organizatã în "pachete". Nucleul a fost dezvoltat la început pentru microprocesorul Intel 386 dar acum suporta o mare gama de microprocesoare ºi arhitecturi. Este folosit atât pe calculatoare PC ºi supercomputere cât ºi pe sisteme încapsulate ca telefoanele mobile sau video recordere. Iniþial dezvoltat ºi utilizat de cãtre programatori voluntari, Linux a câºtigat suportul industriei IT ºi al marilor companii ca IBM ºi Hewlett-Packard ºi a depãºit ca folosire cele mai multe versiuni proprietare de Unix. Analiºtii atribuie succesul sistemului faptului cã este independent de furnizor, implementarea are un cost scãzut, securitatea ºi fiabilitatea sistemului sunt foarte bune. Dezvoltarea sistemului a fost începutã de cãtre Linus Torvalds care dorea sã obþinã un sistem similar cu Minix, dar fãrã limitãrile acestuia. Linux a fost dezvoltat sub licenþa GNU General Public License astfel încât codul sursã este disponibil oricui, ºi va rãmâne disponibil pe viitor tuturor celor interesaþi. Cuprins * 1 Nucleul Linux * 2 GNU/Linux o 2.1 Exemple de distribuþii Linux * 3 Vezi ºi * 4 Legãturi externe o 4.1 Pagini româneºti o 4.2 Internaþionale Nucleul Linux Nucleul (kernelul) Linux este un nucleu monolitic cu capacitãþi de încãrcare de module. Cu toate acestea, spre deosebire de multe nuclee monolitice, driverii se pot încãrca ca module la utilizare, ºi se pot descãrca dupã aceea, fãrã a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Nucleul include multitasking real ºi complet, suport pentru memoria virtualã, distribuþia executabilelor la scriere, management avansat al memoriei, suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv routare ºi filtrare), pânã la 1 miliard de procese rulând simultan, sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA). Nucleul este scris integral în C, ºi poate fi compilat folosind compilatorul GCC. GNU/Linux Sistemele GNU/Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare, dar ºi un numãr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare ºi aplicaþii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicaþii "de birou" (OpenOffice.org) software de design grafic (Gimp), software de configurare, servere de web etc. În general, modularizarea se pãstreazã, astfel cã, spre exemplu, instalarea programelor noi se face fie prin compilare directã fie, prin intermediul pachetelor, arhive care verificã existenþa ºi disponibilitatea altor programe pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigurã descãrcarea pachetelor lipsã ºi instalarea lor "dintr-un click". Sistemele moderne linux au atât capacitãþi multimedia avansate (3D accelerat hardware, sunet surround, suport pentru bluetooth etc.), cât ºi suport pentru hardware mai vechi, fiind astfel adaptabile ºi scalabile în funcþie de necesitãþi. Mai multe informaþii puteþi gãsi pe situl linux.org. Exemple de distribuþii Linux Sistemul de operare Linux se gãseºte în mai multe variante (distribuþii sau mai rar arome), în funcþie de producãtorul lor ºi de software-ul inclus în distribuþie. Unele pot fi orientate spre utilizatorul casnic, altele cãtre servere sau cãtre utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Cele mai folosite distribuþii de Linux sunt: * Fedora Core - nãscut din proiectul RedHat, dar conþinând exclusiv software liber, ºi disponibil gratuit de pe Internet. * SuSE Linux - o distribuþie orientatã atât spre servere cât ºi spre staþii de lucru ºi desktopuri, faimoasã pentru uºurinþa în utilizare ºi configurare. Produsã de compania germanã Suse, parte a grupului Novell. * Mandriva Linux, fost Mandrake Linux, o altã distribuþie uºor de utilizat, orientatã spre piaþa desktop, creatã de compania francezã Mandriva. * Debian GNU/Linux, una din distribuþiile cele mai vaste de pe Internet, conþinând un numãr uriaº de pachete. Inventatorii managerului de pachete apt ºi al pachetelor deb. * Gentoo Linux, o distribuþie orientatã spre performanþe maxime ºi spre optimizãri "la sânge". Notorie pentru timpul foarte lung necesar instalãrii (majoritatea pachetelor se compileazã ºi optimizeazã pentru sistemul pe care se face instalarea - de aici viteza mare a sistemelor Gentoo instalate, nu se copiazã ca în cazul celorlalte distribuþii) ºi pentru instalarea dificilã dar ºi pentru managerul de pachete ºi de sistem foarte avansat (portage). * Slackware Linux, o distribuþie axatã pe servere, una din cele cu istoria cea mai lungã, notorie pentru moto-ul "Pãstreazã-l simplu", ducând la lipsa multor unelte de configurare simplificatã, dar ºi la o vitezã mare de lucru, posibilitate de a-l instala pe hardware mai vechi, ºi la o simplitate în organizarea sistemului. * NimbleX, o distribuþie versatilã, fabricatã in Romania ºi bazatã pe Slackware care ruleazã direct de pe CD, USB sau chiar ºi LAN. Partea cea mai atractivã a sa este faptul cã, deºi este mic, NimbleX-ul are o interfaþã graficã puternicã ºi frumoasã ºi o mulþime de programe incorporate pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, ascultarea muzicii, rularea filmelor ºi multe altele. * Knoppix, o distribuþie completã care ruleazã direct de pe CD, nu instaleazã absolut nimic pe hard disk, putând fi folosit atât pentru cãlãtorii sau demonstraþii cât ºi pentru diagnosticãri de sistem, reparãri, recuperãri de date etc. * Slax, o altã distribuþie care ruleazã direct de pe CD, dar de data asta capabilã sã încapã pe un flash drive de 256 MB. * Ubuntu, o distribuþie orientatã spre utilizatorul obiºnuit, foarte popularã prin faptul cã este foarte aerisitã, uºor de utilizat ºi configurat, dar în acelaºi timp puternicã ºi stabilã. În prezent formeazã o întreagã familie de distribuþii strâns înrudite: Kubuntu (foloseºte KDE), Xubuntu (foloseºte Xfce), Edubuntu (orientat spre educaþie). * RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuþii, acum orientatã exclusiv spre piaþa serverelor ºi spre mediul de afaceri. A dat naºtere proiectului Fedora Core * PCLinuxOS - un distro ce uimeºte prin usurinþa instalãrii - ideal pentru începãtori. Cele mai multe din distribuþiile de mai sus pot fi descãrcate legal ºi gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuþii vând manuale, sau seturi complete CD + manuale + suport tehnic + documentaþie aferentã, iar altele trimit în mod gratuit CD-uri prin poºtã doritorilor. Ultima versiune a nucleului sistemului de operare GNU/Linux poate fi descãrcatã de pe situl oficial http://kernel.org. original link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Linux

Microsoft este o companie americanã producãtoare de software, cu peste 50.000 de angajaþi în mai multe þãri. Are sediul în Redmond, Washington, SUA. În momentul de faþã aproape deþine monopolul sistemelor de operare pentru calculatoare personale cu Windows. A fost fondatã în 1975 de Bill Gates ºi Paul Allen, dupã ce, cu 3 ani în urmã, aceiaºi înfiinþaserã compania Traf-O-Data, cu care nu au avut succesul scontat. Directorul general este în momentul de faþã Steve Ballmer. Cuprins * 1 Produse software * 2 Tehnologii * 3 Produse hardware * 4 Legãturi externe Produse software * Microsoft Windows - sistem de operare * Windows Live * Internet Explorer - browser * Microsoft Office - suitã de programe pentru birou * Windows Media Player - redare media * SQL Server * Encarta - enciclopedie * Visual Studio * Frontpage - editor HTML * MSN Messenger - mesagerie electronicã instantanee * Flight Simulator - serie de simulatoare de zbor Tehnologii * DirectX * Active Directory * MSN Search Produse hardware * maus, trackball * tastaturã * Xbox, Xbox 360 - consolã de jocuri * SideWinder - controller de joc * cititor de amprente link original: http://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft

Website (sau web site, site) este un cuvant compus, provenit din limba engleza, ce desemneaza grupul de informatii (scrise si vizuale), prezente pe Internet sub forma unor pagini virtuale, ce sunt conectate intre ele prin link-uri si hyperlink-uri si denominand, reprezentand o companie, un proiect, o retea de utilizatori, o organizatie non-profit, s.a.m.d. Orice website este creat, mentinut si tngrijit de catre un webmaster. La tnceputurile Internet-ului se accesau o tnsiruire de numere pentru a vizualiza continutul unui site. Apoi au aparut nume de domenii, care prin link-uri catre spatiile care gazduiesc site-urile au scos din uz folosirea directa a adreselor de IP. Site-urile facand referire tntre ele s-a ajuns tn timp la ceea ce numim noi azi Internet-ul. Cuprins * 1 Pagina web * 2 Continutul unui site * 3 Ortografie * 4 Tipuri de Site-uri * 5 Premii * 6 Legaturi interne * 7 Legaturi externe Pagina web Un website, este alcatuit de regula din mai multe pagini web. O pagina web este un document creat cu ajutorul unui limbaj de programare cum ar fi: HTML, PHP, ASP, ColdFusion, AJAX s.a.m.d., fiind accesibil prin intermediul protocolului HTTP, un protocol care transfera informatia de la server la browser. De asemenea, un website poate fi vizualizat pe orice dispozitiv conectat la Internet capabil sa afiseze informatii prin intermediul protocolului HTTP (telefoane mobile, PDA-uri, etc.) Un site alcatuit din mai multe pagini web, are o pagina principala, homepage (eng.), de la care pleaca legaturi catre paginile interioare, secundare. Fiecare webmaster tsi stabileste propriul sistem de navigare si structura. Continutul unui site Un site poate contine orice tip de informatie, camere de discutii, produse si/sau servicii oferite spre vanzare, anunturi, formulare, muzica si clipuri video, imagini statice si animate, efecte speciale, meniuri dinamice si multe altele. Daca la tnceput nu s-a pus accent pe latura estetica a unui site, acum webmaster-ii sunt din ce tn ce mai preocupati de dinamica, estetica si functionalitatea unui site. Ortografie In limba romana exista mai multe forme ortografice pentru acest termen. Se foloseste cel mai frecvent forma "website" cat si "web site". Alte forme mai putin comune: "site", "sait". Desi George Pruteanu a afirmat ca forma corecta este "sait", majoritatea webmaster-ilor nu sunt de acord cu aplicarea foneticii tn cazul unor termeni legate de lumea Internet-ului. Find un cuvant relativ nou, tnca exista polemici tn ceea ce priveste o forma corecta si definitiva. Tipuri de Site-uri Site-urile se pot categoriza dupa o sumedenie de factori, dar principalul, ramane, obiectul de activitate. Astfel, un site poate fi: blog, portal, catalog web, magazin virtual, banca, universitate, biblioteca, enciclopedie, revista, ziar si aproape orice altceva ca de exemplu Couchsurfing. Internet-ul contine sute de milioane de pagini web, scrise tn diverse limbi cu continut variat. in Octombrie 2006, Netcraft, o companie de monitorizare a Internet-ului care realizeaza statistici privind cresterea Internet-ului din 1995, a anuntat ca sunt 101,435,235 site-uri, fiecare cu nume de domeniu propriu si continut, fata de 18,000 site-uri in August 1995. Premii Sunt premii virtuale care se acorda celor mai bune site-uri dintr-o anumita categorie. link original: http://ro.wikipedia.org/wiki/Site

Spik3_JaMaIcAnU, tutorial pe asa ceva nu prea are sens sa faci pentru ca sunt mai multe posibilitati , simple/grele, cea mai simpla e sa aflii parola din calculatorul victimei (aici sunt mai multe posibilitati), ori il pacalesti cumva (un scam ceva) ori ii pui un keylogger, ori ii bagi un trojan , daca reusesti sa il "snifezi" , sau multe altele, Sau daca din "greseala" gasesti vre-o vulnerabilitate in site-ul neogen (mai greu dar nu imposibil)... ori folosesti social engineering, ... mai exact tutoriale cum sa spargi parole la site-uri (neogen, yahoo....blah blah) nu prea se gasesc (probabil doar exemple pe care tu nu o sa le poti folosi)... bafta

Voce peste Internet Protocol, numitã ºi VoIP ( Telefonie IP, Telefonie Internet) este procesul de transmitere a conversaþiilor vocale umane prin legãturi de date de tip IP sau prin reþele în care este folosit acest protocol. Descriere Telefonia IP se caracterizeazã prin conversia vocii în pachete de date ce se transmit prin retele IP de la sursã la destinaþie, unde sunt convertite înapoi în voce. Cea mai cunoscuta reþea IP este denumitã Internet, conectând milioane de utilizatori la nivel modial. Alte reþele IP sunt cele interne companiilor, reþele private între utilizatori sau instituþii. Avantajul principal al VoIP faþã de telefonia clasicã, este preþul mic, datoritã faptului ca se utilizeazã o conexiune internet care poate fi folosita si pentru alte servicii, gen navigare web, serviciul de e-mail, e-banking. Utilizatorul isi poate folosii serviciul VoIP indiferent de unde se conecteazã la Internet. Este posibil sa locuiascã intr-o zona geograficã si sa aiba numar de telefon dintr-o alta zona geograficã (stat, tara, continent). Exemple de beneficii aduse de VoIP: * persoane locuind in SUA (sau oricare alte tari) pot avea numar de telefon românesc; costul convorbirii din SUA in România, de exemplu, e mai mic decat prin alte metode (cartele telefonice, alte companii americane) si in plus cei din tara pot suna farã prefix si farã tarife internationale, formãnd si plãtind ca pentru un numar local. * români locuind in România pot avea numar de telefon american * mobilitate ridicata - utilizarea telefonului VoIP in cãlãtorii, vacanþe - atâta timp cât existã conexiune internet la destinaþie (hotel, familie, prieteni). Protocoale folosite in VoIP: * SIP * H.323 * RTP Retele publice VoIP: * Skype * Yahoo! Voice * Free World Dialup Applicatii server VoIP: * Asterisk PBX * OpenSER SIP Server * GNU Gatekeeper Aplicatii client VoIP: * Skype * Yahoo! Messenger * XTen X-Lite original link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Voce_peste_IP

HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizatã pentru accesarea informaþiilor în Internet care sunt pãstrate pe servere WWW (World Wide Web). Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adicã, dacã un URL nu conþine partea de protocol, aceasta se considerã ca fiind http. Acesta presupune rularea unui program corespunzãtor pe calculatorul destinaþie care înþelege protocolul respectiv. Fiºierul destinaþie poate fi un document HTML (HyperText Markup Language), un fiºier grafic, de sunet, de animaþie, un program executabil pe server-ul respectiv sau un editor de texte. Dupã clasificarea în funcþie de modelele de referinþã OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicaþie. Dezvoltarea sa este coordonatã de W3C (World Wide Web Consortium). Versiuni 1. HTTP/0.9 - prima versiune dezvoltatã de Tim Berners-Lee ºi echipa sa, fiind foarte simplu, dar cu numeroase neajunsuri, fiind repede înlocuit de alte versiuni; 2. HTTP/1.0 – versiune introdusã în 1996 prin RFC1945, a adus numeroase îmbunãtãþiri; 3. HTTP/1.1 – versiune de îmbunãtãþire ºi reparare a neajunsurilor versiunii anterioare; Metode Metodele disponibile sunt : 1. GET : este cea mai folositã metodã, fiind utilizatã atunci când este cerutã o resursã serverului. 2. HEAD : se comportã exact ca metoda GET, dar serverul returneazã doar antetul resursei, ceea ce permite clientului sã inspecteze antetul resursei farã a fi nevoit sã ia ºi corpul resursei. 3. PUT : metoda este folositã pentru a pune documente pe server, fiind inversul metodei GET. 4. POST : a fost proiectatã pentru a trimite date de intrare cãtre server. 5. DELETE : este opusul metodei PUT. 6. TRACE : este o metodã folositã de obicei pentru diagnosticare, putând da mai multe informaþii despre traseul urmat de legãtura HTTP, fiecare server proxy adãugându-ºi semnãtura în antetul Via. 7. OPTIONS : este folositã pentru identificarea capacitãþilor serverului Web, înainte de a face o cerere. 8. CONNECT : este o metodã folositã în general de serverele intermediare. Exemplu Cererea clientului : GET / HTTP/1.1 Host: www.example.com Rãspunsul serverului: HTTP/1.1 200 OK Date: Mon, 23 May 2005 22:38:34 GMT Server: Apache/1.3.27 (Unix) (Red-Hat/Linux) Last-Modified: Wed, 08 Jan 2003 23:11:55 GMT Etag: "3f80f-1b6-3e1cb03b" Accept-Ranges: bytes Content-Length: 438 Connection: close Content-Type: text/html original link: http://ro.wikipedia.org/wiki/HTTP

PDF Action PDF Reade ris a simple but powerful PDF document reader that is designed to allow the user maximum viewing area with swingout bookmarks and slimline navigational bar. Action Reader can fill in and save preset pdf forms for use later, view previous opened PDF's instantly. Search & print, speedy opening of PDF's with a heavy graphical content.Reads out PDF's and edit documents.Select the navigational toolbars tooltips in 7 languages. Download links: http://tucows.com/preview/502707

Send SMS, Funny Ringtones, Images, Audio and Video to any cell - All Unlimited & Free - No Charge! The only complete web to cell tool you'll ever need! Send any image, audio or video file from your computer to any cell phone. Free Ringtones, Rapid Text messaging, Fun content & much more. Enjoy and tell a friend! Download links: http://tucows.com/preview/503251

imi cer scuze, am postat din greseala de 2 ori, rog un moderator sa imi stearga postul! multzam

Test My Hardware - This free software is a simple system information and diagnostics utility that provides detailed information about all your hardware component, such as your CPU, memory, operating system, power source. Its simple interface provides an organized overview of all the available information. Download links: http://tucows.com/preview/502961 bafta!

stai linistit, du-te cu prietenii la bere si n'ai treaba...