Deputaţii discută miercuri Legea pentru identificarea celor care cumpără cartele pre-

Nytro · June 11, 2014

ANALIZ?: Deputa?ii discut? miercuri Legea pentru identificarea celor care cump?r? cartele pre-pay

Deputa?ii din Comisia de tehnologia informa?iei ?i din Comisia juridic? discut? în aceast? s?pt?mân? legea ini?iat? de Guvern care permite identificarea celor care cump?r? cartele pre-pay, ace?tia reprezentând peste 60% din utilizatorii de telefonie mobil? sau a celor care folosesc re?ele wireless.

Ini?iativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obliga?i s?-?i declare datele personale la momentul achizi?ion?rii acestora a intrat în procedur? de urgen?? în dezbaterea Camerei Deputa?ilor, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma s? intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Pre?edintele Comisiei pentru tehnologia informa?iei, deputatul Daniel Oajdea, a declarat pentru MEDIAFAX c? proiectul de lege va fi discutat miercuri în forul pe care îl conduce, fiind invita?i atât reprezentan?i ai SRI, cât ?i ai societ??ii civile.

Totodat?, actul normativ trebuie s? intre, în paralel, ?i în dezbaterea Comisiei juridice.

Cele dou? comisii de specialitate ar fi trebuit s? finalizeze discu?iile asupra proiectului la 5 iunie ?i s? înainteze plenului un raport comun.

"Proiectul con?ine anumite erori care trebuie, dup? p?rerea mea, corectate. Cred c? e interesul tuturor ca în final s? avem un proiect de lege cât mai bun ?i care s? r?spund? într-adev?r solicit?rilor ?i nu un proiect pe care s?-l tot modific?m", a afirmat Oajdea.

El a precizat c?, pe lâng? înregistrarea datelor utilizatorilor de cartele prepay, mai exist? o problem? în cazul celor care utilizeaz? re?ele de internet wireless, în cazul c?rora proiectul de lege instituie obligativitatea identific?rii.

Expunerea de motive a Guvernului precizeaz? c? în prezent pia?a de telefonie mobil? este dominat? de cartelele prepay, care reprezint? 67% din num?rul total de utilizatori ai serviciilor de comunica?ii mobile.

Executivul sus?ine c? ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abona?i ?i cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt re?inute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi.

De asemenea, în ceea ce prive?te impactul social al modific?rilor legislative, Guvernul precizeaz?: "Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate ?i siguran?? civic?, prin prevenirea criminalit??ii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum ?i a actelor de terorism. Se asigur? astfel protec?ia popula?iei, a bunurilor materiale ?i valorilor, într-o abordare european?, dar ?inând cont de particularit??ile na?ionale".

Consiliul Legislativ a emis un aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului, îns? a semnalat faptul c? argumentele invocate pentru adoptarea modific?rilor legislative nu sunt unele solide.

Astfel, Guvernul a sus?inut c? este dificil? identificarea utilizatorilor de cartele prepl?tite în cazul desf??ur?rii cercet?rii penale sau prevenirea amenin??rilor la adresa securit??ii na?ionale. Consiliul Legislativ spune c? acest argument nu se poate aplica în totalitate cât? vreme legea se aplic? doar persoanelor fizice ?i juridice din România.

"Cartele de telefonie prepl?tite pot fi achizi?ionate ?i în alte state unde nu exist? obligativitatea identific?rii utilizatorului, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României ?i pot folosi aceste cartele prin activarea serviciului de roaming, ceea ce face ca eficacitatea prezentelor norme s? se reduc?", se arat? în avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, documentul precizeac? c? "la nivelul Uniunii Europene nu exist? un act normativ de natur? s? oblige statele membre s? identifice utilizatorii cartelelor de telefonie prepl?tite".

CL citeaz? dintr-un raport întocmit de Comisia European? conform c?ruia doar ?ase state membre ale UE (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia ?i Bulgaria) au adoptat m?suri pentru înregistrarea cartelelor SIM prepl?tite, în timp ce Polonia, Cipru ?i Lituania au sus?inut ideea adopt?rii unor m?suri la nivelul UE în acest sens.

Raportul CE, citat de Consiliul Legislativ, precizeaz?: "Eficacitatea acestor m?suri na?ionale nu a fost dovedit?".

În plus, Consiliul Legislativ atrage aten?ia asupra unor defini?ii stabilite de proiectul Guvernului care ar putea determina declararea acestora ca neconstitu?ionale din cauza aspectului prea general al acestora.

Avizul CL face referire la sintagma "date privind identificarea consumatorilor", care nu detaliaz? care categorii de date urmeaz? a fi re?inute, problem? semnalat? de Curtea Constitu?ional? în 2009 asupra unui text similar.

"Lipsa unei reglement?ri legale precise, care s? determine cu exactitate sfera acelor date necesare identific?rii persoanelor fizice sau juridice ultilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de re?inere, prelucrare ?i utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunica?ii electronice destinate publicului sau de re?ele publice de comunica?ii", se arat? în decizia CC din 2009.

Chiar dac? din partea Consiliului Legislativ au existat observa?ii pentru amendarea proiectului de lege al Guvernului, în Senat, acesta a fost aprobat pe 2 iunie f?r? vreo modificare, preferându-se men?inerea formei ini?iate de Executiv.

Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi "pentru", 9 "împotriv?" ?i 3 ab?ineri, majoritatea senatorilor PSD fiind în favoarea acestuia, împreun? cu to?i senatorii PDL ?i UDMR.

Acest act normativ este strâns legat de o alt? lege aflat? în vigoare, Legea Big Brother (Legea 82/2012), care venea s? transpun? în legisla?ia na?ional? o directiv? european? emis? în 2006, dup? atentatele teroriste de la Londra ?i Madrid.

Aceast? lege precizeaz? c? datele utilizatorilor de comunica?ii electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt re?inute de operatori pentru ?ase luni. Aceste date re?inute nu vizeaz?, îns?, con?inutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul ofer?, în schimb, posibilitatea organelor de urm?rire penal? de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunica?ii electronice.

Între timp, directiva european? (2006/24/EC) în baza c?reia a fost promovat? în România Legea Big Brother a fost respins? de Curtea European? de Justi?ie pentru motivul c? ar reprezenta o imixtiune grav? în drepturile fundamentale privind respectarea vie?ii private ?i protectia datelor cu caracter personal.

Acest lucru a determinat 40 de parlamentari ai PNL s? semneze o propunere legislativ? promovat? de deputatul Alina Gorghiu pentru abrogarea Legii Big Brother. Ini?iativa lui Gorghiu se afl? în procesul legislativ, urmând a fi discutat? în Senat.

De asemenea, în strâns? leg?tur? cu Legea Big Brother se afl? ?i Legea siguran?ei na?ionale, care a fost modificat? anul trecut în Parlament ?i a intrat în vigoare la 1 februarie anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu excep?ia con?inutului comunica?iilor, f?r? autoriza?ie prealabil? din partea judec?torilor. Autorizarea judec?torului se aplic? doar în cazul mandatului de interceptare a comunica?iilor.

Astfel, abrogarea Legii Big Brother ar afecta prevederi ale Legii siguran?ei na?ionale. În schimb, promovarea proiectului Guvernului privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay ar facilita activitatea serviciilor de informa?ii ?i a organelor de cercetare penal?.

Sursa: ANALIZ?: Deputa?ii discut? miercuri Legea pentru identificarea celor care cump?r? cartele pre-pay - Mediafax