kiranom

Pentru a evita spam-ul aveti CV aici CV programator web,administrare servere,web designer - Pastebin.com cine doreste o colaborare sa ma sune/lase un email

ha? era frumos sa ma corectezi si sa-mi spui unde am gresit @devilox ce mai e public pe net e postat pe contul asta de youtube: https://www.youtube.com/user/ValiumAlert, prosteala pe droguri.

https://www.google.ro/search?q=statistici+website&oq=statistici+website&aqs=chrome.0.69i57j0j69i62.3768j0&sourceid=chrome&ie=UTF-8

https://rstforums.com/forum/94292-angajare-part-time-de-acasa.rst daca esti interesat pm

pot modifica un script gen bitefight,herozero,travian,triburile si asa mai departe, ma ocup si de design etc..stabilim un pret in privat daca esti interesat (in functie de cerinte) https://rstforums.com/forum/94292-angajare-part-time-de-acasa.rst

@Elohimnu mai folosesc porecla / userul ala, evoluam in viata cat despre site (acum e inchis) a fost spart doar de doua ori, de mult de un copil prin bruteforce si o data din vina providerului, in ultimele luni doar autoritati au luat acces si au disparut la fel de repede. despre videoclipuri majoritatea postate eram drogat maxim si ma prosteam

@M4T3! ai PM Am modificat postul.

///

sa mori tu ) nu stii ce vorbesti ))))

)))

) vremuri bune

exact

d-alea ai tu, stai jos. mersi de pareri bajeeti

Valium ft. Denys OG si Ryder – DXM partea 2 Freestyle Rosiori 2014 si partea 2 paareri

Valium ft. Denys OG si Ryder – DXM partea 1 Freestyle Rosiori 2014 inca unaaa de la DXM STUDIO, pareri?

Sfat: omoara-te* ne omoram si ne bagam pula-n mame corect daca tot o facem, bine? Reckon nivelu' tau e prea mic nu ma cobor

Denys OG ft. Ryder - Freestyle Rosiori (prod. Valium DXM Studio 2014) Ryder ft. Denys OG – Freestyle Rosiori (prod. Valium DXM Studio 2014) paareri?

Bine ai venit

Prima ninsoare in Rosiori de Vede (ieri) Prima ninsoare in Rosiorii de Vede Sursa: Prima ninsoare in Rosiorii de Vede la voi ninge? aveti vodka? edit: scuze trebuia sa postez in Discutii non-IT sa mute cineva

La auzul ve?tii c? în weekend vor trebui s? dea ceasurile înapoi, mii de ?igani au început deja s? resimt? insomnii ?i nervozitate, unele dintre cele mai întâlnite efecte secundare ale trecerii la ora de iarn?. De?i schimbarea orei este în avantajul nostru, deoarece vom dormi mai mult, nu toat? lumea se bucur? c? vom reveni la ora oficial? a oric?rui stat de pe glob. Reporterii AC au plecat pe teren pentru a afla dac? cet??enii vor da ceasurile înapoi. Iat? primele reac?ii: “P?i ce, io mai ?tiu de la cine le-am luat? ?i nici nu le mai am. Eu cum le iau, le ?i vând mai departe. Uneori chiar ?i aceluia?i proprietar”, a declarat Puiu Negru?, antreprenor de profesie. “B?ga-?i-a? mâna în geant?, de ce s? le dau? M-ai g?sit mai fraier sau ce? Nici m?car nu sunt din aur! M?t?lu?? nu ?tii vorba aia, ce-am g?sit al meu s? fie?”, a explicat Ardei ?utescu. “Ieri, când îmi f?ceam aprovizionarea, am auzit c? trebuie s? d?m ceasurile înapoi. M-a dat peste cap vestea. N-am putut dormi toat? noaptea. De câte ori auzeam ceva pe lâng? cort, de atâtea ori tres?ream. O mai speriam ?i pe femeia mea. Ei înc? nu i-am spus. E gravid? ?i nu vreau s?-i dau ve?ti proaste”, a povestit un rom din zona Obor. De asemenea, tendin?ele suicidale sunt alte simptome prezente la romi, cauzate de vestea c? trebuie s? dea ceasurile înapoi: “S? mor eu dac? mai zic ceva! A?tept s?-mi vin? avocatul!”, a declarat Anonim, un rom din Rahova. “Eu nu am muncit degeaba. Mai bine m? arunc de pe Podul Basarab decât s? de lau înapoi”, amenin?? Dramaticu P?c?nel. Foarte pu?ini cet??eni sunt dispu?i s? se adapteze la aceast? nou? situa?ie care implic? ceasurile: “Cinci sute de mii bucata sau dou? la opt sute. Altfel nu le dau!”, negociaz? Zaru Lingurescu. “Da, le voi da înapoi. Unde v? g?sesc în weekend?”, se arat? cooperant Angajament Scatoalc?. Sursa: Mii de tigani afectati de vestea ca trebuie sa dea ceasurile inapoi

De câ?iva ani, m? tot întreb, de ce noi romanii nu suntem uni?i cu to?ii pentru salvarea ??rii ?i a na?iunii romane, din ghearele Mafiei ?i Dictaturii Politice din ?ar?? De ce suntem limita?i, doar în a critica, prin presa scris? ?i cea audio-video, doar în a face comentarii din ce în ce mai acide la adresa acestui sistem politic? Prin urmare doar la atât se rezum? o form? de protest a omului de rând. În fond, cu to?ii avem parte de acelea?i nemul?umiri, frustr?ri, oprim?ri…Cu to?ii suntem limita?i în drepturi ?i libert??i, suntem înghingati la jugul robiei, muncim pe nimic, avem ?efi ?i/sau patroni politicieni, neprofesioni?ti, incul?i ?i inumani. Avem salarii mizerabile în lei ?i pl?tim facturi ?i produse la pre?uri în euro…Nu avem locuri de munc? în ?ara…etc ?efii ?i patronii politruci, ne muncesc c? pe sclavii de pe propriile mo?ii, nu se respect? legisla?ia muncii…etc. în fapt nu se respect? nici o lege, atunci când vine vorba de omul de rând. Sunt zeci de comentarii ?i reportaje despre mafia din s?n?tate, din poli?ie, din justi?ie ?i/sau administra?ie public?. Avem sute de exemple concrete despre corup?ia din toate intitutiile statului, de la Pre?eden?ie la ultima Prim?rie… Cunoa?tem fiecare dintre noi pe oligarhii/baronii din propriile noaste cartiere, ora?e sau jude?e, îi vedem ?i îi întâlnim aproape zilnic foindu-se ?i l?f?indu-se în luxul afi?at, prin ma?ini, case sau jobu-ri/afaceri, mai mult sau mai pu?in ilegale… ?i totu?i, a?a stând lucrurile, suntem extrem de timora?i ?i limita?i în ac?iuni, contra unui sistem politic devastator ?i asupritor. Asist?m cumin?i, blaza?i ?i apatici, la jocul oligarhilor politicieni, mai mult, îi aprob?m ?i devenim complicii lor, doar pentru un col? de pâine ?i/sau câteva firimituri de la masa acestora… Se încearc? tot soiul de combina?ii ?i tot felul de organiza?ii ?i uniuni de partide ?i mi?c?ri na?ionale… Se inventaeza/reinventeaz? tot soiul de ac?iuni utopice.Toate acestea sunt îns? pur teoretice. Tr?im într-o lume virtual? ?i propunem o lupt? virtual? cu un sistem politic cât se poate de real, activ ?i incisiv. Avem parte de o propagand? de partid, incisiv?. Oamenii politici sunt cât se poate de vii ?i cât se poate de feroce în ac?iunile lor.Partidele politice, nu sunt organiza?ii care vor binele poporului. Acestea sunt g??ti ?i clanuri de interese conduse de aceia?i oameni politici. Institu?ionalizarea politic? ?i mafiotizarea organigramelor, au blocat dezvoltarea ??rii, au pus barier? în calea progresului. Accept?m cu stoicism ?i umilit?, de 25 de ani, toat? propaganda ieftin? a politicienilor, precum ?i toate ac?iunile acestora care ne terorizeaz? via?a noastr? ?i a famililor noastre. În public, oamenii sunt revolta?i dar în acela?i timp, sunt ?i dezbina?i, dezorienta?i, încât prefer? s? înjure pe la bodega ?i pe la col?uri de strad?, uneori mai mult singuri. Adesea, avem parte de câte un protestatar singuratic, cu ac?iuni de-a dreptul utopice ?i fantezizte, de genul lui Adrian Sobaru, pe care autorit??ile l-au ?i catalogat deja protestatarul erou, naiv ?i psihopat…În rest nu exist? ac?iuni de mas? antisitem, omul de rând, cei care au mai r?mas prin ?ar?, î?i târâie zilele greoi printre activi?tii de partid, care fac propagand? pe bani publici. Marele public este apatic ?i n?uc de atâtea reclame virtuale, ce ne cânt?, o lume virtual? ?i perfect? cu tinerii frumo?i ?i zâmbitori, cu bani ?i ma?ini la scar?, gata oricând de distrac?ie, cu oameni boga?i ?i cu bun?stare care cump?r? orice produs de la mollu-rile ?i supermarketu-rile ap?rute ca ciupercile dup? ploaie. Privind în ansamblu, lumea/societatea româneasc? pare extrem de mul?umit? de acest? stare de fapt. Doar în câteva ziare ?i bloguri se mai g?se?te cineva s? mai critice, teoretic, acest sistem politic, s? pun? întreb?ri f?r? r?spuns, ca ?i cea de genul:”Cât mai suport?m acest sistem politic ?i dictatorial?” Ne întreb?m cu to?ii, ridic?m din umeri ?i ne continu?m seria de comentarii ?i critici f?r? sens. Lupta cu sistemul nu poate fi dus? a?a, pur virtual. Avem nevoie de ac?iuni concrete ?i pragmatice. Dac? nu putem face mitinguri de protest de frica câinilor de paz? ai sistemului – Jandarmeria – care intervine brutal ?i f?r? rost, închizând gura protestatarului cu pumni, bastoane ?i bocanci, filmând scenele dramatice ?i apoi c?utând protestatarii pe la casele lor ?i la câteva zile, dup? protest, f?cându-le dosare ?i încarcerând oamenii simpli. Dac? nu se poate a?a, atunci exist? o alt? cale de protest. În loc s? scriem comentarii pe internet, putem ie?i ?i lipi afi?e antisitem, criticând public, excesul de putere al oligarhilor, cu date ?i nume, pentru c? a?a le place ?i politrucilor. La o propagand? incisiv?/agresiv? se r?spunde prin combaterea acestei la fel. Apoi se pot împr??tia flutura?i (manifeste), tip?rite/printate, în mii de copii, toate cu tent? de a combate corup?ia oligarhilor ?i a combate sistemul corupt, men?ionând date ?i fapte ?i nume de politicieni corup?i, demascând fraudele ?i corup?ia sistemului. Acestea ?i multe altele fac parte din jocul democra?iei. De ce s? fim doar noi cei care încas?m loviturile sub centur? ale sistemului politic, c?ruia tot noi îi d?m votul de încredere? Trebuie s? cotracar?m ?i s? producem o ofensiv? abordând lupta cu propriile lor arme. Vor agresivitate, vor avea agresivitate, sunt ei incisivi, vom fi ?i noi. Putem crea panica ?i presiune în rândul acestora pân? când vor renun?a la preten?ii, la func?ii ob?inute ilega, etc… Trebuie s? dovedim c? noi cei mul?i suntem o for?? care conteaz? în acest joc politic mizerabil. Marea mas? de oameni trebuie ?i poate s?-?i impun? punctul de vedere, s? se ?tie c? noi cei mul?i suntem cei puternici, iar de fiecare dat? când se vor lua în discu?ie aplicarea unor m?suri împotriva libert??ilor ?i drepturilor noastre s? se team? ?i de repercursiuni… Deci, solu?ii sunt, se g?sesc destule, trebuie doar s? la abord?m pragnatic, cu încredere ?i curaj, pentru c? în fond ?i la urma urmelor, ne-am s?turat de atâta ipocrizie, de minciuni ?i de jafuri la adresa noastr? ?i a copiilor no?tri. Sursa: Lupta cu sistemul?

Na?ionali?tii de la Partidul România Unit?, forma?iune în curs de înfiin?are, au cerut scoaterea în afara legii a tuturor partidelor care au devenit “grupuri infrac?ionale”, o aluzie la scandalurile care macin? PSD, dar nu numai. “Partidul România Unit? atrage aten?ia public asupra fenomenului infrac?ional care a devenit o practic? obi?nuit? în unele partide politice prin implicarea unui num?r considerabil de lideri ?i de factori de decizie în fapte de corup?ie. Dac? un partid poate fi desfiin?at atunci când nu depune semn?turile pentru a-?i demonstra viabilitatea, ar trebui ca legea s? prevad? ?i desfiin?area forma?iunii respective în cazul în care într-un partid apar prea multe cazuri de corup?ie care demonstreaz? c? nu e vorba de un fenomen izolat, ci o practic? uzual? ?i institu?ional?”, se arat? într-un comunicat de pres? semnat de deputatul Bogdan Diaconu. “Destructurarea re?elelor corupte trebuie s? ajung? nu doar la indivizi, ci ?i la institu?ii atunci când acestea devin paravan pentru asemenea fapte. Pedepsirea unor vinova?i este ineficient? dac? re?eaua de partid continu? s? func?ioneze legal ?i s? produc? noi ?i noi cazuri de înc?lcare a legii”, continu? pre?edintele PRU. “Recentele dezv?luiri despre canalele de corup?ie ?i de corupere din PSD reprezint? dovada c? în anumite cazuri reformarea din interior nu func?ioneaz? ?i c? nu mai e vorba doar de persoane, ci de un întreg angrenaj dedicat exclusiv gener?rii de foloase necuvenite, denumite în limbaj comun ho?ie. România nu poate pune cap?t corup?iei dac? accept? s? fie coordonat? în continuare de re?ele dedicate acestui fenomen, indiferent câ?i indivizi vor fi adu?i în fa?a legii. Atâta timp cât structura care i-a produs pe ace?tia r?mâne în picioare, fenomenul va continua”, concluzioneaz? Bogdan Diaconu. Deputatul a fost membru PSD pân? în aceast? toamn? când ?i-a dat demisia în semn de protest fa?? de tolerarea la guvernarea a UDMR de c?tre premierul Victor Ponta, în ciuda unor derapaje antiromâne?ti din partea forma?iunii maghiare. Sursa: Na?ionali?tii români cer desfiin?area PSD ?i a tuturor celorlalte partide corupte

M-am trezit cu gândul c? a? vrea s? fiu infractor. Ca s? am drepturi. În România, dac? e?ti un bun cet??ean ?i reclami un infractor, acesta va afla îndat? cine i-a f?cut ”bucuria”, apoi te a?teapt? la col? de strad? ?i ?i-o iei. Pentru c? autorit??ilor li se rupe de p?strarea confiden?ialit??ii, sau de alte principii de bun sim?. Dac? e?ti infractor îns?, e?ti automat plin de drepturi. De exemplu: trafichezi cocain? ?i por?i o uniform?, atunci nici în ruptul capului nu ?i se va divulga numele. Dac? ajungi la pu?c?rie ai dreptul s? tr?ie?ti pe cheltuiala statului ?i mai ales s? faci fi?e. Dac? te caut? procurorii, ai dreptul s? ?ipi în gura mare c? e?ti discriminat ?i mai e?ti ?i crezut. Iar dac? nu faci parte din niciun astfel de grup, ai face bine s? ai grj? când te lansezi în ac?iuni cet??ene?ti. Nu de alta, dar nu prea ai cine ?tie ce drepturi de care s? ?in? cont autorit??ile. Func?ia ”respectarea drepturilor” se activeaz? doar cu numere din Codul Penal, în rest nu contezi. Sursa: Cand ma fac mare, vreau sa fiu infractor!

Grupul Google î?i continu? opera?iunile de diversificare ?i a anun?at c? a investit într-o tân?r? companie specializat? în realitatea augmentat?, Magic Leap, ?i a încheiat un parteneriat cu Universitatea Oxford ce vizeaz? cercet?rile din domeniul inteligen?ei artificiale, informeaz? AFP, conform Mediafax. Grupul american a participat în aceast? s?pt?mân? la o strângere de fonduri de 542 de milioane de dolari realizat? de Magic Leap, un startup din Florida care sper? s? accelereze, cu ajutorul acestor bani, dezvoltarea unui produs comercializabil. Magic Leap afirm? pe site-ul ei c? Google s-a aflat în fruntea grupului de investitori care au oferit fondurile citate. Printre ceilal?i investitori s-au aflat produc?torul de senzori Qualcomm, grupul media Legendary Entertainment (în care a investit recent grupul nipon SoftBank) ?i mai multe fonduri de investi?ii, precum KKR ?i Andreessen Horowitz. Sundar Pichai, vicepre?edintele Google, responsabil cu sistemul de operare pentru dispozitive mobile Android, se va al?tura consiliului de administra?ie al companiei Magic Leap. Potrivit cotidianului The New York Times, injec?ia de capital ridic? la aproximativ 2 miliarde de dolari valoarea de pia?? a acestui startup, care nu dispune în prezent de niciun produs comercializabil ?i nu genereaz? nicio cifr? de afaceri. Magic Leap declar? c? dore?te s? foloseasc? acei bani “pentru a accelera dezvoltarea de produse, pentru a lansa kit-uri de dezvoltare de programe informatice, s? î?i extind? ecosistemul de con?inuturi ?i s? comercializeze propriul dispozitiv portabil”. Realitatea augmentat? const? în introducerea unor imagini de sintez? în câmpul vizual al utilizatorului. Pe site-ul s?u, compania Magic Leap afirm? c? “a venit timpul ca magia s? fie readus? în lume” ?i prezint? imaginea unui elefant culcat în palma unei mâini umane ?i imaginea unei balene care plute?te deasupra unei plaje. Patronul s?u fondator, Rony Abovitz, vorbe?te despre ambi?ia sa de “a transcende” percep?ia actual? despre informatica mobil? ?i realitatea virtual?, cu scopul “de a revolu?iona felul în care oamenii comunic?, fac cump?r?turi, înva??, partajeaz? ?i se joac?”. Sursa: Comitetul Astral, stiri online, stiri locale, analize, opinii, istorie, cultura, spiritualitate, tehnologie, stiri IT, istorie

Global Corporate Access (GCA) este o solu?ie uniform? adresat? tuturor companiilor ai c?ror angaja?i efectueaz? c?l?torii de afaceri frecvente ?i care au nevoie de un volum de trafic de date considerabil, pentru a putea lucra de oriunde în lume ?i în orice moment. Utilizatorii pot opta pentru serviciul de baz?, dar ?i pentru servicii suplimentare pentru acces la Internet în zbor, atunci când este necesar. Serviciile suplimentare pentru acces la Internet la bordul aeronavelor sunt fie servicii HotSpot Gogo, fie servicii HotSpot InFlight. “Traficul de date mobile în roaming poate fi costisitor, iar în afara grani?elor Uniunii Europene pre?urile sunt restrictive. Drept r?spuns la aceste provoc?ri, Telekom Romania, in colaborare cu Deutsche Telekom, aduce în premier? pe pia?a din România un nou produs, GCA, ce pune la dispozi?ia clien?ilor business o solu?ie inovatoare, care are ca principal beneficiu reducerea costurilor aferente traficului de date mobile în roaming, oferind un avantaj semnificativ utilizatorului – acces facil la propria re?ea, prin intermediul celei mai mare re?ele Wi-Fi business din lume”, a declarat Ovidiu Ghiman, Director Executiv Comercial, Segment Business Telekom Romania Communications ?i Telekom Romania Mobile Communications. Serviciul este unic pe pia?a din România ?i permite utilizatorilor de business acces la o re?ea cu peste 2.700.000 hotspoturi Wi-Fi în peste 120 de ??ri, prin intermediul aplica?iei dedicate, cu interfa?? intuitiv? ?i simplu de folosit. Aceasta permite conectarea automat? la re?eaua Wi-Fi, detalii legate de trafic, un istoric al conect?rilor, precum ?i limit?ri ?i alerte pentru conexiunile de date mobile. Totodat?, efectueaz? c?ut?ri automate ale hotspot-urilor Wi-Fi GCA ?i pune la dispozi?ia utilizatorului un mini browser pentru conexiunile care cer autentificarea prin intermediul unui browser web. Aplica?ia este disponibil? pentru computere (cu sisteme de operare Windows sau OSX), dar ?i pentru tablete sau smartphones (cu sisteme de operare iOS, Android sau Windows). Re?eaua GCA este disponibil? în peste 120 de ??ri în care se g?sesc peste 2.700.000 de hotspot-uri Wi-Fi, în zone business precum aeroporturi (95% dintre aeroporturile din top 100), hoteluri (peste 72.000), avioane (2.150 aeronave ale 21 de companii aeriene), trenuri (în Germania, Elve?ia, Marea Britanie, Irlanda, SUA, Japonia sau China), precum ?i în restaurante sau alte locuri publice. Sursa: Comitetul Astral, stiri online, stiri locale, analize, opinii, istorie, cultura, spiritualitate, tehnologie, stiri IT, istorie