zbeng

Size: 1.28 Mb http://share.urbanfriends.us/savefile_php/uploads/21e010e96d.rar

24 Oct 2006 03:36 am nu le mai am de muuult:))

atunci din boti scoti t si mai pui un i si gata (boii)

ba omule duten munti in pirinei....kwe tre sa faci ceva cu boti astia

Extensia de criptografie Java (JCE) * Caracteristici generale JCE implementeaza servicii criptografice specificate in cadrul mai larg al JCA (furrnizorul de servicii criptografice "SunJCE") o cifrurile DES, Triple DES, Blowfish in modurile + ECB + CBC + CFB + OFB + PCBC o generatoare de chei pentru + DES + Triple DES + Blowfish + HMAC-MD5 + HMAC-SHA1 o MD5 cu PBE pentru DES-CBC (PKCS#5) o generatoare de obiecte cheie si conversia catre/de la informatia de cheie pentru cifruri simetrice: DES, Triple DES si PBE si asimetrice: Diffie-Hellman o acordul Diffie-Hellman asupra cheilor pentru mai multe entitati o generator Diffie-Hellman de perechi de chei o generator de parametri pentru algoritmul Diffie-Hellman o implementare HMAC-MD5 si HMAC-SHA1 pentru algoritmi de hash (RFC 2104) o implementare pentru schema de aliniere PKCS#5 o magazia de chei, JCEKS, pentru schema proprietara si este un cadru de lucru (javax.crypto) care permite implementari proprietare pentru servicii criptografice. * Detalii o Clase de baza + clasa cifru # crearea unui obiect Cipher * public static Cipher getInstance(String transformation) * public static Cipher getInstance(String transformation , String provider) transformation este de forma * "algorithm/mode/padding" * "algorithm" ce au domeniile * algorithm o AES o ARCFOUR/RC4 o Blowfish o DES o DESede o ECIES o PBEWith<digest>And<encryption> sau PBEWith<prf>And<encryption> o RC2, RC4 sau RC5 o RSA * mode o NONE o CBC (FIPS PUB 81) o CFB (FIPS PUB 81) o ECB (FIPS PUB 81) o OFB (FIPS PUB 81) o PCBC (Kerberos v4) * padding o ISO10126Padding o NoPadding o OAEPWith<digest>And<mgf>Padding (Optimal Asymmetric Encryption Padding, PKCS#1) o PKCS5Padding o SSL3Padding + initializarea unui obiect Cipher # public void init(int opmode , Key key) # public void init(int opmode , Certificate certificate ) # public void init(int opmode , Key key , SecureRandom random) # public void init(int opmode , Certificate certificate , SecureRandom random) # public void init(int opmode , Key key , AlgorithmParameterSpec params) # public void init(int opmode , Key key , AlgorithmParameterSpec params, SecureRandom random) # public void init(int opmode , Key key , AlgorithmParameters params) # public void init(int opmode , Key key , AlgorithmParameters params, SecureRandom random) unde opmode are domeniul # ENCRYPT_MODE criptare # DECRYPT_MODE decriptare # WRAP_MODE impachetarea cheii pentru transport # UNWRAP_MODE despachetarea cheii intr-un obiect java.security.Key + criptarea si decriptarea # intr-un singur pas * public byte[] doFinal(byte[] input) * public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen) * public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte[] output) * public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte[] output , int outputOffset) # in mai multi pas * apel repetat pentru metodele o public byte[] update(byte[] input) o public byte[] update(byte[] input , int inputOffset , int inputLen) o public byte[] update(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte output) o public byte[] update(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte output , int outputOffset) * urmate de un singur apel al o public byte[] doFinal(byte[] input) o public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen) o public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte[] output) o public byte[] doFinal(byte[] input , int inputOffset , int inputLen , byte[] output , int outputOffset) o public byte[] doFinal() o public byte[] doFinal(byte[] input , int outputOffset) orice apel la o metoda doFinal reseteaza obiectul aducandu-l in starea de dupa initializare + impachetarea si despachetarea cheilor # impachetarea public final byte[] wrap(Key key) # despachetarea sunt necesare * cheia impachetata * numele algoritmului pentru cheie * tipul cheii impachetate (Cipher.SECRET_KEY, Cipher.PRIVATE_KEY , Cipher.PUBLIC_KEY) public final Key unwrap(byte[] wrappedKey , String wrappedKeyAlgorithm , int wrappedKeyType) + gestionarea parametrilor algoritmului + consideratii asupra iesirii daca se utilizeaza una dintre metodele doFinal care permite specificarea buffer-ului de iesire se poate utiliza metoda public int getOutputSize(int inputLen) pentru a verifica daca acesta este suficient o clase cifru fluide + clasa cifru fluid de intrare CipherInputStream este un FilterInputStream care foloseste un Cipher (care trebuie initializat inainte de utilizarea CipherInputStream);este importanta utilizarea doar a metodelor care au fost suprascrise sau definite in aceasta clasa; + clasa cifru fluid de iesire CipherOutputStream o clasa generator de chei pentru algoritmi simetrici + crearea unui obiect KeyGenerator # public static KeyGenerator getInstance(String algorithm) # public static KeyGenerator getInstance(String algorithm , String provider) unde algorithm are domeniul # AES # ARCFOUR/RC4 # Blowfish # DES # DESeed # HmacMD5 # HmacSHA1 # HmacSHA256 # HmacSHA384 # HmacSHA512 # RC2 + initializarea unui obiect KeyGenerator # initializare independenta de algoritm * public void init (SecureRandom random) * public void init(int keysize) * public void init (int keysize , SecureRandom random) # initializare specifica unui algoritm * public void init(AlgorithmParameterSpec params) * public void init(AlgorithmParameterSpec params , SecureRandom random) + crearea unei chei public SecretKey generateKey() o clasa convertor obiecte cheie/specificatii de cheie pentru chei simetrice + un obiect javax.crypto.SecretKeyFactory lucreaza pe chei simetrice + un obiect java.security.KeyFactory lucreaza pe o pereche de chei asimetrice o clasa obiect sigilat un obiect a carui confidentialitate este asigurata de un algoritm criptografic o clasa acord asupra cheilor asigura functionalitatea unui protocol de acord asupra cheilor cheile implicate implicate in distributia unui secret sunt create + de catre generatoare de chei: KeyPairGenerator, KeyGenerator + de catre KeyFactory + ca rezultat al unei faze intermediare a unui protocol de acord asupra cheilor utilizare + crearea unui obiect KeyAgreement # public static KeyAgreement getInstance(String algorithm) # public static KeyAgreement getInstance(String algorithm , String provider) algorithm avand domeniul # DiffieHellman (PKCS#3) # ECDH (Elliptic Curve Diffie-Hellman, RFC327b) # ECMQV (Elliptic Curve Menezes-Qu-Vanstone) + initializarea unui obiect KeyAgreement initializarea se face cu o cheie privata si suplimentar prin specificarea unei surse pseudoaleatoare si a unei multimi de parametri de algoritm # public void init(Key key) # public void init(Key key , SecureRandom random) # public void init(Key key , AlgorithmParameterSpec params) # public void init(Key key , AlgorithmParameterSpec params , SecureRandom random) + realizarea fazei de acord rularea cel putin o data a metodei public Key doPhase(Key key , boolean lastPhase) pentru care key este o cheie publica sau o cheie interemediara generata in faza anterioara + generarea secretului partajat prin apelul uneia din metodele # public byte[] generateSecret() # public int generateSecret(byte[] sharedSecret , int offset) # public SecretKey generateSecret(String algorithm) o clasa cod de autentificare mesaj + crearea unui obiect Mac # public static Mac getInstance(String algorithm) # public static Mac getInstance(String algorithm , String provider) unde algorithm are domeniul # HmacMD5 # HmacSHA1 # HmacSHA256 # HmacSHA384 # HmacSHA512 # PBEWith<mac> + initializarea unui obiect Mac # public void init(Key key) # public void init(Key key , AlgorithmParameterSpec params) key este un obiect care implementeaza interfata javax.crypto.SecretKey + calcularea valorii de MAC # intr-un singur pas public byte[] doFinal(byte[] input) # in mai multi pasi apel repetat la una dintre metodele * public void update(byte input) * public void update(byte[] input) * public void update(byte[] input , int inputOffset , int inputLen) si un apel de terminare la una dintre metodele * public byte[] doFinal() * public byte[] doFinal(byte[] input) * public byte[] doFinal(byte[] output , int outOffset)

Lucrul cu baze de date in Java * Generalitati despre baze de date * Ce este JDBC ? * Conectarea la o baza de date * Efectuarea de secvente SQL * Obtinerea si prelucrarea rezultatelor * Exemplu Generalitati despre baze de date Aplicatiile care folosesc baze de date sunt, in general, aplicatii complexe folosite pentru gestionarea unor informatii de dimensiuni mai mari intr-o maniera sigura si eficienta. Ce este o baza de date ? O baza de date reprezinta o modalitate de stocare a unor informatii (date) pe un suport extern, cu posibilitatea regasirii acestora. Uzual, o baza de date este memorata intr-unul sau mai multe fisiere. Modelul clasic de baza de date este cel relational, in care datele sunt memorate in tabele. Pe langa tabele, o baza de date mai poate contine: proceduri si functii, utilizatori si grupuri de utilizatori, tipuri de date, obiecte, etc. Dintre producatorii cei mai importanti de baze de date amintim Oracle, Sybase, IBM, Informix, Microsoft, etc. Crearea unei baze de date Se face cu aplicatii specializate oferite de producatorul tipului respectiv de baza de date. Accesul la o baza de date Se face prin intermediul unui driver specific tipului respectiv de baza de date. Acesta este responsabil cu accesul efectiv la datele stocate, fiind legatura intre aplicatie si baza de date. Ce este JDBC ? Definitie JDBC (Java Database Connectivity) este o interfata standard SQL de acces la baze de date. JDBC este constituita dintr-un set de clase si interfete scrise in Java, furnizind mecanisme standard pentru proiectantii aplicatiilor de baze de date. Pachetul care ofera suport pentru lucrul cu baze de date este java.sql. Folosind JDBC este usor sa transmitem secvente SQL catre baze de date relationale. Cu alte cuvinte, nu este necesar sa scriem un program pentru a accesa o baza de date Oracle, alt program pentru a accesa o baza de date Sybase si asa mai departe. Este de ajuns sa scriem un singur program folosind API-ul JDBC si acesta va fi capabil sa trimita secvente SQL bazei de date dorite. Bine?nteles, scriind codul sursa in Java, ne este asigurata portabilitatea programului. Deci, iata doua motive puternice care fac combinatia Java - JDBC demna de luat in seama. Fiind robust, sigur, usor de folosit, usor de inteles, Java este un excelent limbaj pentru a dezvolta aplicatii de baze de date. Tot ceea ce-i lipseste este modalitatea prin care aplicatiile Java pot comunica cu bazele de date. Aici vine insa JDBC-ul care ofera acest mecanism. Ce face JDBC-ul? In linii mari, JDBC face trei lucruri: * stabileste o conexiune cu o baza de date * trimite secvente SQL * prelucreaza rezultatele Conectarea la o baza de date Procesul de conectare la o baza de date implica doua operatii: 1. incarcarea in memorie a unui driver corespunzator 2. realizarea unei conexiuni propriu-zise Definitie O conexiune (sesiune) la o baza de date reprezinta un context prin care sunt trimise secvente SQL si primite rezultate. Intr-o aplicatie pot exista mai multe conexiuni simultan la baze de date diferite sau la aceeasi baza. Clasele si interfetele responsabile cu realizarea unei conexiuni sunt: * clasa DriverManager, ce se ocupa cu inregistrarea driverelor ce vor fi folosite in aplicatie * interfata Driver, pe care trebuie sa o implementeze orice clasa ce descrie un driver * clasa DriverPropertyInfo * interfata Connection, descrie obiectele ce modeleaza o conexiune propriu-zisa cu baza de date Incarcarea in memorie a unui driver Primul lucru pe care trebuie sa-l faca o aplicatie in procesul de conectare la o baza de date este sa incarce in memorie clasa ce implementeaza driver-ul necesar comunicarii cu respectiva baza de date. Acest lucru poate fi realizat prin mai multe modalitati: 1. DriverManager.registerDriver(new sun.jdbc.odbc.JdbcOdbcDriver()); 2. Class.forName("sun.jdbc.odbc.JdbcOdbcDriver"); 3. System.setProperty("jdbc.drivers", "sun.jdbc.odbc.JdbcOdbcDriver"); 4. java -Djdbc.drivers=sun.jdbc.odbc.JdbcOdbcDriver Specificarea unei baze de date O data ce un driver JDBC a fost ?ncarcat ?n memorie cu DriverManager, acesta poate fi folosit la stabilirea unei conexiuni cu o baza de date. Av?nd ?n vedere faptul ca pot exista mai multe drivere ?nregistrate ?n memorie, trebuie sa avem posibilitea de a specifica pe l?nga identificatorul bazei de date si driverul ce trebuie folosit. Aceasta se realizeaza prin intermediul unei adrese specifice, numita JDBC URL, ce are urmatorul format: jdbc:sub-protocol:identificator_baza_de_date C?mpul sub-protocol denumeste tipul de driver ce trebuie folosit pentru realizarea conexiunii si poate fi odbc, oracle, sybase, db2 si asa mai departe. Identificatorul bazei de date este un indicator specific fiecarui driver care specifica baza de date cu care aplicatia doreste sa interactioneze. In functie de tipul driver-ului acest identificator poate include numele unei masini gazda, un numar de port, numele unui fisier sau al unui director, etc. jdbc:odbc:testdb jdbc:oracle:thin@persistentjava.com:1521:testdb jdbc:sybase:testdb jdbc:Db2:testdb La primirea unui JDBC URL, DriverManager-ul va parcurge lista driver-elor ?nregistrate ?n memorie, p?na c?nd unul dintre ele va recunoaste URL-ul respectiv. Daca nu exista nici unul potrivit, atunci va fi lansata o exceptie de tipul SQLException, cu mesajul no suitable driver. Realizarea unei conexiuni Metoda folosita pentru realizarea unei conexiuni este getConnection din clasa DriverManager si poate avea mai multe forme: Connection c = DriverManager.getConnection(url); Connection c = DriverManager.getConnection(url, username, password); Connection c = DriverManager.getConnection(url, dbproperies); O conexiune va fi folosita pentru: * crearea de secvente SQL ce vor fi folosite pentru interogarea sau actualizarea bazei * aflarea unor informatii legate de baza de date (meta-date) Clasa Connection asigura suport pentru controlul tranzactiilor din memorie catre baza de date prin metodele commit, rollback, setAutoCommit . Efectuarea de secvente SQL O data facuta conectarea cu DriverManager.getConection(), se poate folosi obiectul Connection rezultat pentru a se crea un obiect de tip Statements, cu ajutorul caruia putem trimite secvente SQL catre baza de date. Cele mai uzuale comenzi SQL sunt cele folosite pentru: 1. interogarea bazei de date (SELECT) 2. actualizarea bazei de date (INSERT, UPDATE, DELETE) Connection c = DriverManager.getConnection(url); Statement s = c.createStatement(); ResultSet r = s.executeQuery("SELECT * FROM un_tabel ORDER BY o_coloana"); s.executeUpdate("DELETE * FROM un_tabel"); Metoda executeQuery trimite interogari SQL catre baza de date si primeste rasuns ?ntr-un obiect de tip ResultSet. Obtinerea si prelucrarea rezultatelor Interfata ResultSet String query = "SELECT cod, nume FROM localitati ORDER BY nume"; ResultSet r = s.executeQuery( query ); while (r.next()) { System.out.println ( r.getString ("cod") + "," + r.getString ("nume") ); Interfata ResultSetMetaData ResultSet r = s.executeQuery(" SELECT * FROM localitati" ); ResultSetMetaData rsmd = r.getMetaData(); System.out.println("Coloane: " + rsmd.getColumnCount()); Exemplu import java.sql.*; import java.io.*; public class TestJDBC { public static void main (String[] args) { String dbUrl = "jdbc:odbc:test"; String user = "dba"; String password = "sql"; try{ Class.forName("sun.jdbc.odbc.JdbcOdbcDriver"); } catch(ClassNotFoundException e) { e.printStackTrace(); System.out.println("Eroare incarcare driver!n" + e); } try{ Connection c=DriverManager.getConnection(dbUrl, user, password); Statement s= c.createStatement(); ResultSet r = s.executeQuery( " SELECT cod, nume FROM localitati"+ " ORDER BY nume"); while (r.next()) { System.out.println ( r.getString ("cod") + "," + r.getString ("nume") ); } s.close(); } catch(SQLException e) { e.printStackTrace(); } } }

¤ 14. Chiar daca amatorii/incepatorii in hacking sunt bine veniti pe acest forum cereri/ajutor de genu: i."Imi sparge cineva id yahoo/hotmail?" ii."Imi sparge cineva site-ul xxx.com?"

UNIX este un sistem multi-user, multi-tasking, portabil ºi modular, fiind conceput în jurul unor paradigme numite în general filosofie unix - totul este un tratat ca un fiºier (inclusiv procesele rulând sau dispozitivele fizice - de la tastaturã pânã la memoria RAM), programe care sã îndeplineascã o singurã funcþie, dar sã fie capabile sã comunice între ele, alegerea celei mai simple cãi spre realizarea unui obiectiv, folosirea fiºierelor text atât pentru configurare cât ºi pentu ieºire, separarea kernelului de programele aplicaþie etc. Nucleul sistemelor UNIX este în general scris în limbajul C (deºi prima variantã a fost scrisã în limbaj de asamblare pentru calculatoare PDP-7). Linux este nucleul sistemului de operare GNU/Linux. Linux este un Sistem de Operare. O interfaþã între calculator ºi programe sau utilizatori. Este un manager al resurselor calculatorului ºi este cel care “ºtie sã vorbeascã” cu fiecare componentã sau sistem periferic (harddisk, floppy disc, CD, placa graficã, modem, imprimantã, placã de reþea, orice se poate “lega” la un calculator). Mai mult, Linux este un sitem de operare bazat pe Unix, ceea ce înseamnã cã moºteneºte din caracteristicile acestuia: multitasking (adicã poate rula mai multe programe în acelaºi timp), multiuser (adicã mai mulþi utilizatori pot folosi calculatorul în acelaºi timp sau la momente diferite, în sesiuni de lucru diferite),securitate (fiecare user are drepturi ºi restricþii la folosirea tuturor resurselor puse la dispoziþie de sistemul de operare), programe specializate (unul din principiile de bazã sunt cã programele care alcãtuiesc SO-ul trebuie sã execute un singur “job”, dar acela foarte bine; problemele mai complexe vor fi realizate din înlãnþuirea mai multor programe; ceea ce ne aduce la urmãtoarea caracteristicã), interoperabilitate (programele trebuie sã comunice între ele, astfel încât sã poatã fi folosite împreunã; ceea ce duce la urmãtoarea caracteristicã), respectarea standardelor (Linux este construit pe standarde, POSIX fiind unul din standardele de bazã; aceast respect pentru standarde, nu apare doar în SO, ci se întinde ºi la aplicaþii, Linux fiind unul din sistemele de operare cu cea mai mare interoperabilitate chiar cu alte sisteme de operare) ºi în fine, portabilitate (astãzi linux ruleazã pe procesoare x86, Alpha, Sun SPARC ºi UltraSPARC, Motorola 68000, PowerPC, PowerPC64, ARM, Hitachi SuperH, IBM S/390, MIPS, HP PA-RISC, Intel IA-64, DEC VAX, AMD x86-64 ºi CRIS). M-AI PE SCURT Linux este un sistem de operare open source, compatibil UNIX. UNIX este un sistem de operare multi-tasking - putând executa în mod concurent un numar nedeterminat de programe, si multi-utilizator - utilizatorii având acces la resursele calculatorului de la diferitele terminale plasate local sau la distanta. Linux respecta standardele POSIX, suporta toata gama de aplicatii GNU (GNU's Not Unix, proiect având scopul de a crea un sistem de operare complet, gratuit) si poseda o interfata grafica X Window System.

Crazy Frog - Party People Crazy Frog - Australian Rock Frog Crazy Frog - Gets Shot Crazy Frog - Humiliation Laughter Crazy Frog - Motor Crazy Frog - Psycho Crazy Frog - Ringtonekinger #2 Crazy Frog - Starting 2 Stroke Crazy Frog - Taking Off 2 Stroke Crazy Frog - Think Im Scared Crazy Frog - Begs To Pick Up Crazy Frog - Goes To India Crazy Frog - In Spain Crazy Frog - Copa Crazy Frog - Toosexy Crazy Frog - Frog Is Drilling A Hole Crazy Frog - Frog Is Riding Chopper Crazy Frog - Iceicebaby Crazy Frog - Finalcountdown Crazy Frog - Is High Crazy Frog - Goes To Jamaica Crazy Frog - Brazil Crazy Frog - The Chick Crazy Frog - Tear Off This B++++ Crazy Frog - Starting This B++++ Crazy Frog - Rollercoaster Crazy Frog - Puke Distorted Crazy Frog - Nuts Crazy Frog - Inferno Pt. 1 Crazy Frog - Going Wild 2 Stroke Crazy Frog - Empty Pool Jump Crazy Frog - Ui Ui Yeah Yeah Crazy Frog - Wupidiwup Crazy Frog - Funky Crazy Frog - Inferno Pt. 2 Crazy Frog - Original Crazy Frog - Gooooooal Crazy Frog - Stalling 2 Stroke Crazy Frog - Ringtonekinger #1 Crazy Frog - Stuttering Crazy Frog - Teasing Crazy Frog - Africa Crazy Frog - Goes To Hawaii Crazy Frog - Goes To Mexico Crazy Frog - Japan Crazy Frog - Knightrider Crazy Frog - Frog In A Blender Crazy Frog - From Hell http://rapidshare.de/files/26198133/Crazy_Frog_Ringtons.rar

Download http://rapidshare.com/files/7505447/forum_5489.rar

Download TM 1081 [url]http://depositfiles.com/files/381344[/url] TM 2539 [url]http://depositfiles.com/files/381343[/url] TM 8429 [url]http://depositfiles.com/files/381342[/url] TM 8817 [url]http://depositfiles.com/files/381350[/url] TM 8873 [url]http://depositfiles.com/files/381367[/url] TM 9005 [url]http://depositfiles.com/files/381365[/url] TM 9006 [url]http://depositfiles.com/files/381364[/url] TM 9083 [url]http://depositfiles.com/files/381363[/url] TM 9089 [url]http://depositfiles.com/files/381394[/url] TM 9171 [url]http://depositfiles.com/files/381419[/url] TM 9173 [url]http://depositfiles.com/files/381447[/url] TM 9261 [url]http://depositfiles.com/files/381444[/url] TM 9359 [url]http://depositfiles.com/files/381422[/url] TM 9361 [url]http://depositfiles.com/files/381450[/url] TM 9584 [url]http://depositfiles.com/files/381446[/url] TM 9792 [url]http://depositfiles.com/files/381400[/url] TM 10064 [url]http://depositfiles.com/files/381399[/url] TM 10173 [url]http://depositfiles.com/files/381421[/url] TM 10176 [url]http://depositfiles.com/files/381395[/url] TM 10957 [url]http://depositfiles.com/files/381424[/url]

DOWNLOAD: http://rapidshare.com/files/7039160/nual.rar

Download Suse linux 10.1 Dvd [url]http://ftp.riken.jp/Linux/opensuse/distribution/SL-10.1/non-oss-dvd-iso/SUSE-Linux-10.1-GM-LiveDVD.iso[/url] or Cd Download Cd 1 [url]http://ftp.suse.com/pub/suse/i386/10.0/iso/SUSE-10.0-CD-i386-GM-CD1.iso[/url] Download Cd 2 [url]http://ftp.suse.com/pub/suse/i386/10.0/iso/SUSE-10.0-CD-i386-GM-CD2.iso[/url] Download Cd 3 [url]http://ftp.suse.com/pub/suse/i386/10.0/iso/SUSE-10.0-CD-i386-GM-CD3.iso[/url] Download Cd 4 [url]http://ftp.suse.com/pub/suse/i386/10.0/iso/SUSE-10.0-CD-i386-GM-CD4.iso[/url] Download Cd 5 [url]http://ftp.suse.com/pub/suse/i386/10.0/iso/SUSE-10.0-CD-i386-GM-CD5.iso[/url]

1) ai gresit categoria trebuia --->http://rst-crew.net/forum/viewforum.php?f=20 2)pentru a cere ajutor ai nevoie de 10 posturi!

poftiti :http://rapidshare.com/files/7593391/MS.PRESS.Microsoft.Dot.NET.Distributed.Applications.chm.html http://share.urbanfriends.us/savefile_php/uploads/b880e2f9fc.rar

Ce este Internetul? Internetul ,istorie si cum functioneaza. Numit si reteua retelelor,Internetul isi are originea in ARPANET si in NSFNET.Internetul este mai mult decit o suma de conecsiuni, desigur nimeni nu a prevazut cum aceasta trecere de la o retea militara la una publica si comerciala ne va afecta felul in care gindim despre informatie si comunicara. •Care este originea Internetului si a World Wide Web ? •Cum functioneaza? •Cum ma pot conecta la Internet? O scurta istorie... In perioada anilor 60 Departamentul de Aparare a Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND o corporatie militara a propus centralizarea comunicatiilor intr-o retea.Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje.Fiecare nod isi avea propria adresa astfel incit mesajul putea transmis un anumit nod. Departamentul apararii pentru proiecte avansate (The Defense Department's Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis sa extinda aceasta retea .In 1969 primul "Interface Message Processor",predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) incit ARPANET-ul a inceput sa se extinda.ARPANETUL include citeva servicii care sint si azi foarte importante in Internetul de azi,cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol),remote login (TELNET) si E-mail (electronic mail).In timp ce ARPANET-ul incepe sa creasca,companii ca Xerox dezvolta tehnologia retelelor locale (LAN).Reteaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul,retea ce permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna.Prima versiune avea teoretic o rata de transfer de 3 Mbps si mai tirziu 10 Mbps.Cercetatorii de la ARPANET au inceput sa creada ca ar fi folositor sa conecteze LAN-urile la ARPANET.Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente.Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) si Internet Protocol (IP).In 1983 cresterea Internetului a fost impulsionata de aparitia versiunii 4.2 BSD de UNIX care continea si protocolul TCP/IP. Cum functioneaza Internetul Pentru a intelege cum functioneaza Internetul ,trebuie sa intelegeti ca Internetul nu este o entitate omogena. Intradevar este un mare miracol ca totusi functioneaza. Internetul are o structura,astfel incit daca vrei sa trimiti un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie sa strabata sute de mile. Mai mult chiar, masinile care sint conectate nu au fost construite sa comunice direct intre ele. Si totusi Internetul functioneaza. Despre cele mai cunoscute protocoale de retea Structura Internetului Puntul de inceput pentru toti pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider ). Un ISP poate fi comercial sau o scoala sau un colegiu,universitate,etc.Unii utilizatori pot fi conectati in LAN ,altii pot avea acces la Internet folosind un modem si o conexiune PPP sau SLIP..Toate ISP-urile sint conectate la Internet prin alte ISP-uri.La cel mai de jos nivel un ISP local este conectat cu un alt ISP local.Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac legatura cu alte ISP-uri din exterior. Routere si TCP/IP Cum cererea dvs isi gaseste calea catre un site si cum informatia isi gaseste calea,este determinat de doua lucruri :routerele si protocoalele TCP/IP.Routerele (uneori numite si gateway) sint asemanatoare cu operatorii telefonici.Ei conecteaza retelele intre ele si au tabele de rutari pentru a determina cum circula informatia din si spre Internet.Routerele au un IP pentru fiecare legatura,de exemplu un router care are o conexiune PPP si doua conexiuni ETHERNET ar trebui sa aiba 3 IP-uri. Secretul care face Internetul sa mearga este protocolul TCP/IP.IP este componenta care muta pachetele de date catre un nod al retelei catre altul.TCP este componenta care verifica daca datele au ajuns unde trebuie.IP este un numar unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri.Clasa A foloseste primul numar pentru a identifica reteaua si ultimile 3 numere pentru a identifica calculatorul.Clasa B foloseste primele doua numere pentru a identifica reteaua si ultimile doua numere pentru a identifica calculatorul.Clasa C (cele mai des folosit) foloseste primele 3 numere pentru a identifica reteaua si doar ultimul numar pentru a identifica calculatorul.Clasa IP-ului este strins legata de numarul de calculatoare din retea.Dar pentru ca este mai usor de tinut minte un nume decit un numar Internetul foloseste si un Domain Name.Daca routerul este operatorul pe Internet ,atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon.Astfel puteti sa-mi trimiteti un e-mail folosind numele si IP-ul [mail]popesculauragrupa54@192.34.55.34[/mail] sau mai simplu [mail]popesculauragrupa54@yahoo.com[/mail] SLIP and PPP Cele mai folosite metode de a te conecta la Internet folosind un modem sint Serial Line Interface Protocol (SLIP) si Poit to Point Protocol (PPP).Daca ISP-ul permite folosirea SLIP si PPP alegeti PPP pentru ca este mai rapid si ma sigur.SLIP nu face corectie dar este mai usor de configurat decit conexiunea PPP.Pentru a folosi una din aceste metode de acces ,ISP trebuie sa va ofere acest serviciu.De asemenea trebuie sa aveti un software care suporta SPLIP/PPP. Cum sa ma conectez Modemuri, Legaturi Directe, si conectare la Internet Pentru a te conecta la Internet sint necesare doua lucruri:un ISP si un mod de a te conecta la acest provider.Cea mai comuna metoda de a te concta este folosind un modem cuplat la linia telefonica ori sa ai acces direct la Internet. Conectarea la Internet folosind un modem Cea mai comuna metoda de a te conecta la Internet este folosirea unui modem legat la o linie telefonica.Modemul (MOdulator/DEModulator) este necesar pentru a converti semnalele digitale din calculator in semnale analogice pentru a putea fi transmise pe o linie telefonica obisnuita,si invers.Modemurile sint disponibile in versiune externa si in versiune interna.Modemurile externe au propria carcasa,sursa de tensiune separata si se conecteaza cu calculatorul prin cablu serial.Modemurile interne se conecteaza la un slot in calculator si folosesc sursa calculatorului.Alegrea modemului tine mai mult de gust decit de performanta.Modemurile interne sint mai ieftine decit cele externe.Modemurile externe au un display care furnizeaza diverse informatii si pot fi miscate usor la alt calculator HS High Speed. This light means that your modem is ready to use its highest speed. AA Auto Answer. If this light is on, it means that your modem is ready to answer the phone. CD Carrier Detect. This means that your modem is connected to another modem. OH Off Hook. This light comes on when your modem connects to your phone line to dial out. RD Receive Data. This means that your modem is receiving data from the other modem. SD or TD Send Data or Transmit Data. This light indicates that your modem is sending data. TR Data Transmission Ready. This light comes on when your modem is ready to transmit data. MR Modem Ready/Test Mode. This light comes on when you turn on your modem, or when it drops its speed to a lower setting. Despre WWW World Wide Web (cunoscut si sub numele de WWW,W3,sau simplu Web) a facut ca accesul pe Internet la o informatie pentru o persoana obisnuita sa fie mult mai usor.WWW-ul este serviciul Internet care s-a dezvoltat cel mai mult in ultimii ani(si care este si cel mai utilizat,vezi tabelul).Pe Web poti gasi informatii privitoare la o reteta culinara sau cum sa-ti faci o bomba termonucleara,practic toate cunostintele omenirii sint adunate acolo. Service Name Port Packet Count % Pkts Byte Count % Bytes WWW 80 12694282100 21.443 3518742182400 26.250 Other 999 11702491800 19.767 2441774711050 18.216TCP/UDP ports FTP 20 8301694400 14.023 2886742144950 21.535 NNTP 119 480677470 8.119 1160496874800 8.657 Dar de fapt ce este WWW-ul? Strict vorbind WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet .Este facut din documente,imagine,sunete si link-uri catre alte documente sau servere .Un document Web poate contine si linkuri catre alte servicii cum ar fi FTP,Gopher,Archie,Telnet,etc.un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv,sa aiba o interfata grafica,sa fie usor de folosit.Poti cauta informatii despre orice subiect,de la gatitul prajiturilor pina la ....Poti afla informatii despre ultimile cercetari in domeniul inteligentei artificiale sau sa citesti ziarul preferat.Mai mult chiar,pentru a accesa aceste informatii nu trebuie sa stii comenzi sau coduri speciale,doar un simplu click pentru a accessa informatia respectiva. Cum a aparut WWW-ul a aparut in 1989 ca initiativa a CERN (European Laboratory for Particle Physics).Tim Berners-Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet,protocol ce va fi adoptat si de alte organizatii. HTTP Cel mai important motiv pentru care WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare este HyperText Transfer Protocol (HTTP).HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet.Fara HTTP browserul pe care il folosesti nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document,un program sau un mediu VRML.

download [url]http://rapidshare.com/files/7362534/x-mas_banne_by_aft.rar[/url] password ALLfreeTEMPLATES.org

download http://rapidshare.com/files/7366000/X_mas_Cards_by_aft.rar password ALLfreeTEMPLATES.org

download http://rapidshare.com/files/7369837/x-mas_Posters_by_aft.rar password ALLfreeTEMPLATES.org

Download: http://rapidshare.com/files/3834863/2255819046.zip

http://show.imagehosting.us/show/1755493/0/nouser_1755/T0_-1_1755493.jpg demo: http://vbskinworks.com/forum/index.php?styleid=281 demo: http://vbskinworks.com/forum/index.php?styleid=272 demo: http://vbskinworks.com/forum/index.php?styleid=282 demo: http://vbskinworks.com/forum/index.php?styleid=267 demo: http://vbskinworks.com/forum/index.php?styleid=260 download: [size=18]http://rapidshare.com/files/3931300/5_vBulletin_skins.rar.html[/url] [/size]

Am vazut ca tot mai multe persoane folosesc termenii "SQL Injection", "PHP Injection" etc., dar nu am auzit nici o persoana care a folosit termenul "JavaScript Injection". Prin intermediul acestei metode puteti sa: - editati cookie-urile - editati valorile unor obiecte dintr-un site * Pentru a afla daca siteul a salvat vreun cookie tastati in "Adress Bar": javascript:alert(document.cookie); Dupa ce ati scris codul de mai sus in "Adress Bar" apasati tasta "Enter". O sa fie afisata o alerta in care scrie cookie-urile care au fost salvate in calculatorul vostru. *Pentru a modifica valoarea unui cookie tastati urmatorul cod in "Adress Bar": javascript:void(document.cookie="Utilizator = red"); Acest cod o sa inlocuiasca valoarea implicita a cookie-ului "Utilizator" cu "red". *Dupa ce am invatat sa aflam si sa editam niste cookie-urile, trebuie sa aflam si cum sa editam niste valori ale unor obiecte dintr-un site, nu ?Smile De exemplu avem urmatorul form: <form name="hackpedia" action="http://www.hackpedia.org/form.php" method="post"> <input type="hidden" name="email" value="redcoder@hackpedia.org"> Ce solutie inafara de salvarea paginii in calculator si modificarea acesteia mai stiti ? JavaScript Injection javascript:void(document.hackpedia.email.value="red@red.com") Codul de mai sus schimba valoarea obiectului "email". Valoarea implicita a acestui obiect este "redcoder@hackpedia.org", dar codul de mai sus schimba aceasta valoare in [mail]red@red.com[/mail]. © redcoder

Subretele: O masca subnet este de fapt o alta adresa de 32 de biti impartiti la fel ca o adresa IP (patru blocuri de cate opt biti reprezentati in zecimale). Subretele O masca subnet este de fapt o alta adresa de 32 de biti impartiti la fel ca o adresa IP (patru blocuri de cate opt biti reprezentati in zecimale). Sa vedem cum arata o adresa de clasa C in format zecimal: 196.234.101.0 In format binar aceasta adresa este: 11000100.11101010.01100101.00000000 Presupun ca stiti sa transformati un numar din baza doi (numar binar) in baza zece (numar zecimal) si invers, daca nu, utilizati calculatorul din Windows sau cel mai bine invatati! Bitul setat pe unu dintr-o masca de retea spune ca bitul corespondent din adresa IP este o componenta a adresei de retea. Urmatoarea masca de retea in format binar: 11111111.11111111.11111111.11000000 ne spune ca doi biti au fost "imprumutati" dintr-o adresa de clasa C si numarul total de biti din partea de retea a adresei este 26. Cu alte cuvinte am separat adresa de clasa C in 4 subretele, fiecare dintre ele putand avea 64 de gazde. Numarul de subretele este egal cu 2^(numarul de biti luati din adresa IP), iar numarul de gazde cu 2^(numarul de biti zero ai gazdelor). Prima subretea din reteaua 196.234.101.0 se situeaza intre .0-.63, a doua intre .64-.127, a treia in intervalul .128-.191 si a patra intre .192 si .255. Deci adresa 196.234.101.201/26 este o adresa din a patra subretea. Reprezentarea /xx pentru subretele este mai obisnuita pentru dispozitivele de retea gen routere, sistemele de operare lucreaza cu adrese zecimale. /26 spune ca 26 de biti sunt folositi pentru adresa de retea, in reprezentare zecimala echivalentul este 255.255.255.192. Nu uitati ca impartirea retelelor in subretele nu afecteaza performanta si nici nu creeaza un subnivel in retea! Prima adresa dintr-o (sub)retea este adresa (sub)retelei, iar ultima este adresa de broadcast. In exemplul de mai sus adresa retelei pentru cea de-a doua subretea este 196.234.101.64, iar adresa de broadcast este 196.234.101.127. Intrebarea este cum trateaza dispozitivele de retea mastile de subretele. Raspunsul este destul de simplu. Dispozitivele efectueaza o operatie logica AND intre adresele IP si masca de retea. Prezenta lui 1 in masca pastreaza IP-ul intact, prezenta lui 0 schimba bitul corespondent din adresa IP in 0. Impartirea retelelor in subretele este supusa unor restrictii. Trebuie sa "imprumutati" cel putin 2 biti din adresa de gazda, iar intotdeuna trebuie sa ramana cel putin doi biti pentru gazde. Cred ca intelegeti cum sunt impartite retelele in subretele. Este clar ca in majoritatea cazurilor o retea de clasa C trebuie impartita in mai multe subretele si este evident ca nu exista nici o retea care sa necesite folosirea tuturor adreselor gazda dintr-o retea de clasa A. Chiar daca ar exista acest lucru oricum nu ar fi posibil, dar vom afla intr-un articol viitor de ce. Solutia problemei propuse mai devreme este foarte simpla: ISP-ul aloca firmei respective opt adrese IP (sase utilizabile + 2 pentru retea si broadcast). Masca subnet pentru adresa de clasa C este /29 sau 255.255.255.248. Aveti grija: o subretea /30 sau 255.255.255.252 nu este potrivita pentru client deoarece numarul de adrese IP pe care le poate utiliza este egal cu doi, chiar daca numarul total de adrese este patru. Performanta subretelei Impartirea retelelor in subretele impiedica pierderea adreselor IP in cyberspatiu; insa exista si un alt aspect extrem de important care trebuie luat in considerare: performanta. In orice retea o gazda poate comunica numai cu alte gazde care au aceeasi adresa de retea. Doua gazde din retele diferite pot comunica numai cu ajutorul unui router, un dispozitiv specializat care routeaza pachetele dintr-o retea in alta. Routerul poate fi si un computer PC Linux sau Unix configurat sa actioneze ca un router, dar in majoritatea cazurilor este un dispozitiv separat. Cisco este cel mai cunoscut producator de routere dedicate, acestea fiind tehnic vorbind computere controlate de un sistem de operare propriu care ruleaza protocoale de routare, transmitand pachetele intre interfete. Evident, acestea au in cele mai multe cazuri dimensiuni mult mai mici decat calculatoarele obisnuite. Nu vreau sa intram in detalii pentru ca vom discuta despre routere alta data, sunt mult prea importante pentru a le aloca doar cateva propozitii; trebuie insa sa stiti ca un router este legatura dintre doua retele diferite si este singurul dispozitiv din retea capabil sa ruteze pachete la nivelul Layer-ului 3. Dupa cum va spuneam, doua dintre adresele IP ale gazdelor sunt folosite ca adrese de retea si de broadcast. Adresa de retea este folosita de routere in timpul comunicarii pentru a selecta retelele de destinatie, iar adresa de broadcast este folosita pentru a comunica cu toate gazdele dintr-o retea in acelasi timp. Multi utilizatori gresesc atunci cand presupun ca *.0 este adresa retelei, iar *.255 este adresa de broadcast pentru orice retea. Desi acestea doua sunt intotdeauna adrese de retea si de broadcast indiferent de masca subnet utilizata, ele nu sunt singurele pentru ca alte adrese sunt create mereu cand reteaua este divizata. Suntem obligati sa folosim subretele pentru a reduce dimensiunea domeniului de broadcast. Aceasta dimensiune poate fi definita ca numarul total de gazde intr-o retea. Broadcast-urile sunt folosite de multe dispozitive si protocoale, avand o contributie negativa in ceea ce priveste performanta retelei. Intr-o retea o anumita gazda lucreaza numai cu pachete destinate adreselor sale IP, dar fiecare gazda tine seama si de pachetele broadcast ca si cand i-ar fi fost adresate. Intr-o retea mare cu multe gazde pachetele broadcast pot ocupa aproape toata latimea de banda disponibila. Din acest motiv trebuie micsorat numarul gazdelor, pentru ca in majoritatea cazurilor nu putem influenta intr-un mod semnificativ numarul broadcast-urilor. O adresa IP importanta pe care trebuie sa v-o amintiti este adresa de loopback: 127.0.0.1. Aceasta adresa IP este folosita pentru rezolvarea problemelor de comunicatie si este un fel de adresa de ecou. Fiecare pachet trimis la aceasta adresa se intoarce la gazda care l-a trimis. Daca nu puteti comunica cu alte gazde din retea si doriti sa va testati placa de retea puteti incerca sa dati un ping la 127.0.0.0. Daca placa de retea este instalata corect veti primi un raspuns. Powered by http://www.referat.ro/

h4cky0u.org..posted Hexing Your c99 to Graphics Interchange Format Online LinK: http://www.securitydb.org/Warpboy/HYC99.pdf Mirror: http://rapidshare.de/files/30989869/Hexing_your_c99_to_Graphics_Interchange_Format.rar

Download Link: http://www.megaupload.com/?d=2QQJA1S8 Password: sharefarm.net