Jump to content
hozarares

Carol al II-lea, o figură sinistră a istoriei româneşti

Recommended Posts

F?r? s? aib? vreo leg?tur? între ele, dou? publica?ii, respectiv Historia, an 10, nr. 103 (pag. 36 – 37) ?i Phoenix Mission Magazine din S.U.A. consacr? recent dou? articole uneia dintre cele mai sinistre figuri ale politicii române?ti din toate timpurile – morganaticul rege Carol al II-lea. Ciprian PL?IA?U se refer?, în Historia, la „Un scandal monden evitat.

C?s?toria viitorului rege Carol al II-lea”, iar prof. dr. Marius PETRARU, din Sacramento, California, valorificând o mai veche surs? ap?rut? în Saturday Evening Post, scrie despre „Exilul regelui Carol al II-lea în Mexic ?i pelerinajul s?u deghizat în S.U.A. în 1942”. Cercet?torul român Ciprian PL?IA?U are în vedere lipsa de reac?ie a mass-media din România ?i de peste hotare fa?? de c?s?toria prin?ului mo?tenitor Carol cu principesa Elena SITTA a Greciei ?i Danemarcei, în 10 martie 1921.

Constat?m c? abordarea autorului român este, pe alocuri, naiv? ?i simplist?, el luând de bune argumentele folosite de o serie de „speciali?ti” care, având în vedere monstruozitatea moral? a celui despre care scriu, î?i dau, din r?sputeri, silin?a s? prezinte doar acele adev?ruri care au menirea de a ascunde adev?rata fa?? a fostului monarh. Ciprian PL?IA?U, prin urmare, pune aceast? t?cere pe seama pretinsului servilism al mass-mediei din epoc?, considerând c?: „presa nu putea s? loveasc? în aceast? imagine, încercând s? scoat? un scandal din nunta lui Carol”. Adev?rul este, îns?, cu totul altul: la data efectu?rii c?s?toriei, Carol al II-lea, c?s?torit înc? din 1918 cu Ioana Maria Valentina LAMBRINO, la Odessa ?i tat? al lui Carol Mircea, avea pentru majoritatea ziari?tilor români, o imagine dezastruoas?. Pe de alt? parte, îns??i familia regal?, con?tient? de p?catele acestui veritabil obsedat sexual, încerca din r?sputeri s? treac? sub t?cere un eveniment care, la alte case regale, ar fi fost un prilej de mare bucurie, cu invita?i de marc? de la toate cur?ile regale ?i imperiale ale momentului. Dimpotriv?, în cazul de fa??, nunta s-a f?cut „pe ?est”, în deplin anonimat, la Atena, departe de ochii protipendadei române ?i implicit ai mass-media. Nici m?car tat?l mirelui, regele Ferdinand I, nu a fost de fa?? la acest eveniment.

Nunta a fost precipitat?, iar mireasa impus? viitorului rege, compromis în ochii opiniei publice de u?urin?a cu care ?i-a abandonat prima so?ie, precum ?i primul copil ?i mo?tenitor al s?u. Potrivit unor surse, prin?esa Elena SITTA ar fi avut, înainte de c?s?torie, o aventur? sentimentalo-sexual? cu aghiotantul ei, un colonel grec. Viitorul ei so? pare a fi fost con?tient de faptul c? mireasa era deja îns?rcinat? cu viitorul pretins rege Mihai I, n?scut la cca. 7 luni dup? încheierea c?s?toriei . O serie de martori oculari au sus?inut c? Mihai I nu s-a bucurat niciodat? de dragostea tat?lui s?u, cu care dealtfel nu seam?n? absolut deloc (spre deosebire de Carol Mircea LAMBRINO, care seam?n? ca dou? pic?turi de ap? cu tat?l s?u Carol al II-lea). De altfel ar fi exagerat s? sus?inem c? mamalui , prin?esa Elena SITTA, ar fi beneficiat de un tratament diferit. În 1925, f?când pe deplin dovada totalei sale lipse de moralitate ?i responsabilitate, Carol al II-lea renun?? la calitatea sa de prin? mo?tenitor, p?r?se?te România, înso?it de amanta sa Elena LUPESCU WOLF, iar în 1928 divor?eaz? de cea de-a doua so?ie a sa, respectiv de prin?esa greac?. În ceea ce-l prive?te pe fiul s?u, la revenirea în ?ar?, în 1930, cere ?i ob?ine acordul Parlamentului de a se considera perioada sa de domnie începând din 1927, anulându-se astfel interimatul domniei, sub locotenen?? domneasc?, a lui Mihai I. Pentru salvarea aparen?elor i se acord? lui Mihai I titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, care nu are îns? menirea de a ascunde adev?ratele sentimente nutrite de cel care se spune c? i-ar fi fost tat?.

De asemenea, în 1940, când renun?? la tron ?i p?r?se?te România plecând întâi pe continentul latino-american, iar apoi în Portugalia, neavând încredere în capacit??ile intelectuale ?i în abilit??ile politice ale lui Mihai, Carol al II-lea încredin?eaz? func?ia de ?ef al statului generalului Ion ANTONESCU. Este gre?it a considera c? regele Carol al II-lea ar fi abdicat, renun?ând definitiv la tron. El a dorit s? î?i men?in? calitatea de rege ?i s? revin? în fruntea ??rii atunci când via?a politic? din România ?i situa?ia extern? ar fi permis o astfel de revenire. În ceea ce o prive?te pe Elena SITTA, dup? ce a fost abandonat? de so?ul ei, s-a retras în Italia, unde s-a aruncat în bra?ele prin?ului de Aosta. La un moment dat, ea a cerut aprobarea de a se rec?s?tori cu acesta. În cele din urm?, pentru salvarea aparen?elor, nu i s-a dat consim??mântul în acest sens. Dup? revenirea ei în ?ar?, în 1940 sunt unele acuza?ii cum c?, împreun? cu fiul ei, ar fi fost surprins? de fotografi la o serie de evenimente ale for?elor politice de extrem? dreapt? – adun?ri ?i manifest?ri legionare, dovezi care ar exista pitite prin diverse dosare aflate la arhivele statului.

Cel de-al doilea articol consacrat monstruoasei personalit??i are în vedere un alt moment ilustrativ al duplicit??ii morale de care a dat dovad? Carol al II-lea. Aflat pe continentul latino-American, ini?ial la Rio de Janeiro, iar ulterior în Mexic, el a fost înso?it de amanta sa Elena Wolf Lupescu ?i de fostul ?ambelan al palatului regal, Urd?reanu, despre care exist? b?nuieli c? ar fi fost amantul amantei fostului monarh. Autorul celui de-al doilea text spune c? perioada de domnie a lui Carol al II-lea a fost una catastrofal?, îns?, el face gre?eala de a afirma c? odiosul monarh ar fi abdicat. El sus?ine c? niciodat? lui Carol nu i s-a potrivit coroana României, c? în permanen?? aceasta i-a dat dureri de cap, a?a cum la rândul lui, el a dat dureri de cap întregii clase politice române?ti interbelice. Marius PETRARU mai face gre?eala de a sus?ine c? plecarea lui Carol s-ar fi datorat atitudinii adoptate de Hitler fa?? de România. Nu doresc s? intru în polemic? cu distinsul cercet?tor nord-american, îns? îl rog s? revad? perioada dezastruoas? a domniei acestuia, marcat? de dou? devastatoare crize economice, în perioada ’30 – ’33 ?i ’37 – ’38, certurile nesfâr?ite dintre monarh ?i partidele politice, dar mai ales preocuparea boln?vicioas? ?i obstinat? a acestuia de a instaura propria sa dictatur? regal?.

Marius PETRARU ne spune c?, în timp ce se afla în Mexico City, fostul rege î?i preg?tea revenirea în ?ar?, preg?tind mi?carea intitulat? România Liber?. Carol ar fi dorit ca lansarea acestei mi?c?ri s? se fac? din SUA, îns? Departamentul de Stat. i-a refuzat acordarea vizei de intrare în SUA. Carol a adresat numeroase scrisori unor proeminente personalit??i de origine român? aflate în America Latin? ?i de Nord. El sus?inea: „Exist? mult? nemul?umire în ?ara mea. Solicit compatrio?ilor mei de pretutindeni s? mi se al?ture în lupta de eliberare a ??rii natale. Putem s? o facem. Eu l-a întâlnit pe acest Hitler. Îl consider un neam? de duzin?. De asemenea n-am v?zut la el nici o scânteie de geniu; în plus, este un mincinos ordinar”. Carol, uitându-?i propriul s?u comportament dictatorial, care pusese cap?t incipientei democra?ii din ?ar?, afirma mincinos c? ar dori s? lupte împotriva lui Hitler, întrucât „trebuie sus?inut? democra?ia”. V?zând atitudinea intransigent? a autorit??ilor nord-americane, care nu s-au l?sat p?c?lite de declara?iile mincinoase ale ex-regelui, Carol al II-lea a trimis scrisori ?i unor americani influen?i în speran?a c? ace?tia ar putea interveni la Departamentul de Stat în favoarea sa.

Pentru a-?i spori ?ansele de afirmare pe plan interna?ional, dup? sosirea sa în Mexic, f?r? a avea acceptul cuiva, fostul suveran s-a declarat pe sine ?i propria sa camaril? drept „Guvernul în exil”. Continuându-?i trimiterea de scrisori spre diver?i factori politici ?i diplomatici, Carol a avut tupeul s? declare c?: „Hitler m? consider? pe mine principalul obstacol al ambi?iilor lui în Europa”. Totodat?, Carol al II-lea aprecia c? Mihai ar fi în România un prizonier moral. „Când mi?carea mea România Liber? va intra în ac?iune, îl voi elibera din aceast? robie”. În perioada în care se afla în Mexico, Carol a f?cut ?i alte dovezi ale caracterului s?u, inclusiv ale zgârceniei f?r? margini de care a dat dovad?. De?i plecase din România cu o avere impresionant?, depunând în b?nci mexicane peste 6 milioane de dolari ?i sco?ând din ?ar? o impresionant? colec?ie de tablouri, precum ?i o colec?ie de timbre ce rivaliza cu cea a pre?edintelui nord-american.

?i pe p?mânt american Carol al II-lea ?i-a continuat circul s?u politic înfiin?ându-?i la propria sa re?edin?? din Coyoatan, la periferia ora?ului Mexico City, o curte regal? în calitate de „regent al României Libere”. O perioad? de timp el ?i înso?itorii s?i duc o via?? retras?, particip? la rare evenimente mondene ?i între?in cordiale rela?ii cu vecinii. Având în vedere inten?iile sale de revenire în ?ar?, Carol al II-lea depune eforturi sus?inute pentru a ajunge în SUA pe de o parte pentru a-?i lansa noua mi?care politic?, iar pe de alta pentru a ob?ine sprijinul ?i recunoa?terea oficialit??ilor americane pentru planurile sale viitoare.

În plus, credem noi, deplin con?tient de for?a economic? ?i de pozi?ia de?inut? de membrii comunit??ii române din SUA, Carol al II-lea a spera c? ace?tia vor uita excesele sale dictatoriale ?i îi vor acorda sprijin. El î?i planific?, a?adar, o vizit? la sediul Bisericii Române?ti din SUA. Având în vedere refuzul constant al guvernului american când a cerut viz? de intrare, Carol al II-lea încearc? s? p?trund? fraudulos în SUA deghizat în pelerin. Unele personaje din anturajul s?u ?i din comunitatea româno-american? îi cer fostului monarh s? se ab?in? de la orice activitate politic? în timpul planificatei c?l?torii în SUA. Ahtiat, îns?, de publicitate cu orice pre?, Carol al II-lea ar fi dorit ca, pe timpul deplas?rii sale în SUA, tinere cupluri de români s?-?i oficieze c?s?toria religioas?. Carol ajunge s? recurg? la sprijinul celor pe care, cât s-a aflat la domnie, i-a nedrept??it. Se ?tie c? emigra?ia româneasc? din SUA s-a opus constant inten?iilor ?i regimului dictatorial ale lui Carol al II-lea, iar ziarul America, organul de pres? al coloniei române, interzis în România în timpul domniei sale ?i care, dup? renun?area sa la tron, în 1940, a publicat un extrem de critic articol intitulat ”Sfâr?itul unui regim însp?imânt?tor”. Cu acela?i prilej se vorbea de nevoia de epurare a eventualilor sus?in?tori ai fostului rege din rândurile comunit??ii românilor din diaspora nord-american?.

Lucru surprinz?tor, îns?: Carol al II-lea va g?si sus?in?tori politici topcmai în rândul fo?tilor preo?i legionari, cu toate c? tocmai regele Carol al II-lea este cel care dispusese uciderea în ?ar? nu numai a lui Corneliu ZELEA CODREANU, ci ?i a multor altor lupt?tori ?i adep?i legionari. Astfel, Carol beneficiaz? de sprijinul Episcopului Policarp MORU?C?, în pofida faptului c? fostul om politic Carol DAVILA, aflat pe atunci în exil în SUA, avertizase biserica româneasc? din America în leg?tur? cu riscurile la care s-ar expune dac? ar fi suficient de stupid? pentru a-l sus?ine pe Carol.

Acela?i om politic atr?gea aten?ia c?: „fostul rege încearc? acum o nou? ?mecherie. De data aceasta este deghizarea în pelerin. În aceast? calitate el ar urm?ri nu scopuri politice, ci doar religioase.” Carol DAVILA spune deschis c? „preo?ii care îl ajut? ?i care sper? la beneficii acum sau mai târziu de pe urma acestui pelerinaj sfânt sunt cunoscu?i ca fiind fasci?ti declara?i”. Fostul diplomat Carol DAVILA mai atrage aten?ia c?: „Când Carol ?i-a înc?lcat jur?mântul ?i Constitu?ia ??rii ?i a pus bazele regimului s?u dictatorial eu am revenit în SUA. Dup? consultarea cu oficialit??ile de stat am mers în Cleveland ?i m-am adresat românilor americani pentru a încerca s? alung confuzia acestora în raport cu faptul c? însu?i Patriarhul României devenise ?eful guvernului fascist al lui Carol. DAVILA continu? spunând c?: „Azi,, suntem martori aici în America, sub protec?ia Sfintei Cruci, la acela?i parteneriat fascist dintre Carol ?i un grup de preo?i.

În timp ce el se deghizeaz? în pelerin, ace?tia se deghizeaz? în democra?i. Ei pretind c? sunt anticomuni?ti, ceea ce reprezint? o banal? surs? pentru fasci?ti. Activit??ile celorlal?i parteneri ai lui Carol, ale celor de tipul p?rin?ilor MORARIU ?i OPREANU nu mai necesit? nici o subliniere. Ei îl ajut? pe Carol de dragul avantajelor proprii exploatând sentimentele religioase inocente ale unor credincio?i ne?tiutori. Dar eu trebuie s? adresez un avertisment foarte serios p?rintelui MIH?L?EAN, care conduce Consiliul Episcopal în absen?a Episcopului fascist MORU?CA ?i care ia în b?taie de joc sentimentele majorit??ii preo?ilor români din America. Avertismentul meu este identic cu cel adresat de MANIU patriarhului CRISTEA în 1938. P?rintele MIH?L?EAN trebuie s? ?tie c? aduce cea mai proast? reputa?ie Bisericii Ortodoxe din America prin contactele lui cu familia Hohenzollern ?i cu preo?ii legionari care îl sus?in politic, ca ?i prin atitudinea ziarului episcopal „Solia”. Aceasta va avea ca efect fie totala rupere a rela?iilor acestei biserici de biserica din România, fie o migrare în mas? a membrilor ei spre alte denomina?iuni mai democratice.

În ceea ce prive?te activit??ile politice ale preo?ilor legionari care îl sus?in pe Carol, este bine s? ne amintim declara?ia coerent? ?i demn? a subsecretarului de stat Summer WELLS din 13 februarie 1942, referitoare la fostul dictator regal. El a afirmat atunci c?: „Prezen?a fostului rege în SUA nu este favorabil? efortului de r?zboi al Americii ?i nici unit??ii na?ionale”. Dovedind realism ?i obiectivitate, Carol DAVILA atr?gea aten?ia c? „în compara?ie cu democra?ii români în exil, care sunt s?raci, banda lui Carol are avantajul de a fi substan?ial sus?inut? din fondurile lui. Ace?ti bani sunt singurul sprijin al mi?c?rii lor în rândul democra?iei. M? întreb unde î?i g?sesc locul Carol, banii ?i preo?ii lui legionari în „Revolu?ia Mondial?”, a?a cum este descris? ea de vicepre?edintele WALLACE.” „Nu v?d, afirma în încheiere Carol DAVILA, cum întreag? aceast? intrig?, aceast? mahmureal? provenit? de la un regim defunct ?i de la un sistem compromis se conformeaz? noii ?i intensei încrederi în democra?ie care se r?spânde?te în întreaga lume ca urmare a r?zboiului.”

Dup? cum ne avertizeaz? dr. Marius PETRARU, în diverse publica?ii ?i arhive nord-americane, ca ?i în alte colec?ii str?ine, se afl? înc? multe date legate de morganaticul Carol al II-lea, dar ?i de alte momente semnificative pentru istoria noastr? na?ional?. Facem apel, a?adar, atât la Arhivele Statului, cât ?i la Ministerul de Externe al României spre a depune eforturile pe care le consider? potrivite pentru fotocopierea ?i aducerea în ?ar? a unor astfel de documente a c?ror cunoa?tere este absolut esen?ial? mai ales în aceste momente când asist?m la eforturile disperate ale unor cercuri pseudo-istorice, care încearc? trecerea sub t?cere a crimelor s?vâr?ite de Carol al II-lea ?i de al?i membri ai fostei familii regale împotriva intereselor poporului român, în speran?a readucerii cândva, din nou la putere a reprezentan?ilor acestei case regale dezavuat? inclusiv de reprezentan?ii emigra?iei române din America.

Sursa: Dr. Dan BRUDA?CU

Link to comment
Share on other sites

Carol al II-lea? Un dezertor din Armata Romana care revine in tara si se urca pe tron. Asasineaza 300 de legionari, elita Miscarii Legionare. Duce o politica suspicioasa, influentata de elemente straine.

Dupa cum bine stim cu totii, Carol al II-lea impreuna cu Mihai, au fost si vor ramane doi ratati.

Profund respect pentru Carol I. Glorie totala pentru Ferdinand, intemeietorul Romaniei Mari [ fostul proiect Dacia, discutat in cercurile inchise nationaliste din Romania - vezi Eminescu ].

  • Upvote 1
Link to comment
Share on other sites

Sa nu mai spunem ca in razboi cand armata romana inainta spre rusia si recupara teritoriile Carol era alaturi de general cand s-au oprit la vechiile granite apoi au inceput sa piarda Carol s-a intors de pe front, a fugit, apoi cand au venit comunistii in loc sa lupte in continuare a preferat sa plece din tara, ce rege e ala care-si paraseste "cetatea"? lasand-o prada in mana dusmanului... asta e tradare, si desi legionarii erau fideli regelui regele stim prea bine ce atitudine a avut si fata de ei.....

In rest legat de Antonescu, el a cerut ajutorul miscarii Legionare sa conduca tara, dar cand au vazut acestia ca urmeaza planul lui Hitler si vrea sa extermine toti evreii, desi si ei i-au criticat aspru, s-au dezis de el si au renuntat la conducere, apoi Capitanul Codreanu, a fost arestat si asasinat la Tancabesti in timp ce era transportat de la o inchisioare la alta. Datorita faptului ca armata germana avea o deosebita stima pentru legionari, a fost intrebat Hitler inainte de a fi asasinat Codreanu, acesta a dat un raspuns vag ff diplomatic, din care fiecare a inteles ce a vrut.

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.



×
×
  • Create New...