Hitler: "Fără petrolul din România nu aş fi atacat niciodată URSS-ul"

[Cheater]

Un document uluitor. Din el rezulta ca Hitler nu era atit de nebun pe cit l-au acreditat "mediile" postbelice invingatoare. Va asigur ca lectura acestor texte va fi extrem de interesanta pentru intregirea cunostintelor despre istoria recenta.

Înregistrare senza?ional? cu Hitler: "F?r? petrolul din România nu a? fi atacat niciodat? URSS-ul"

În iunie 1942, în plin r?zboi mondial, Adolf Hitler face o vizit? nea?teptat? în Finlanda. Surpriza a fost total? pentru gazde, care, de?i se aflau în r?zboi cu URSS, nu voiau s? fie percepute de sovietici ca un aliat vasal al Germaniei naziste. La întâlnirea dintre cele dou? p?r?i, un microfon "uitat" deschis de c?tre radioul na?ional din Finlanda îl va înregistra pe Hitler având o discu?ie neprotocolar? cu mare?alul Mannerheim. Principalul subiect l-a constituit r?zboiul contra URSS, dar ?i importan?a strategic? pentru Wehrmacht a României.

Pretextul utilizat de Hitler pentru a merge în Finlanda a fost ziua de na?tere a mare?alului ?i comandantului suprem al for?elor armate finlandeze, Carl Gustav Mannerheim. Lua?i prin surprindere de vizita lui Hitler, finlandezi au evitat s? îi fac? o primire oficial? Fuhrerului. Liderii finlandezii au ales ca loc pentru discu?ii un vagon restaurant ce se afla în apropierea aeroportului militar de la Immola, din sud-estul Finlandei.

Conform radioului finlandez, întâlnirea a durat o or? ?i a avut dou? p?r?i. In prima dintre acestea, care trebuia înregistrat? de radio, Hitler a ?inut un scurt discurs ?i un toast în onoarea mare?alului Mannerheim. În cea de a doua parte, urmau s? aib? loc discu?ii particulare între Hitler ?i Mannerheim. Hitler n-a ?tiut îns? c? ?i acestea au fost înregistrate.

Înregistrarea f?cut? atunci a fost ?inut? secret? în arhivele radioului finlandez pân? în 2004.

Inamicul comun: URSS

R?ceala cu care a fost primit Hitler în Finlanda are ?i o alt? explica?ie. O mare parte din opinia public? finlandez? era reticent? în ceea ce prive?te o eventual? alian?? cu Germania. Finlandezii s-au a?teptat ca Hitler s? le propun? o ofensiv? comun? contra URSS-ului, ceea ce înc?lca flagrant linia adoptat? de conducerea finlandez? de a nu lupta pe teritoriul sovietic. De altfel, Finlanda nu voia s? piard? capitalul de simpatie interna?ional? pe care ?i-l câ?tigase în urma atacului sovietic.

De partea cealalt?, prin vizita în Finlanda, Hitler voia probabil s? se asigure c?

Finlanda va continua s? lupte contra sovieticilor ?inând pe loc trupe ale Armatei Ro?ii, care, altfel, puteau fi transferate pentru a lupta contra Germaniei. Este posibil ca Hitler s? le fi propus oficialit??ilor finlandeze o implicare mai puternic? în r?zboiul contra URSS, dar ace?tia s? fi refuzat. Din înregistrare, care se termin? brusc, lipse?te îns? o astfel de discu?ie.

Contextul militar al vizitei

Dup? marea contraofensiva lansat? de for?ele ruse?ti pe 5 decembrie 1941, pe frontul de Est, trupele germane au fost împinse din fa?a Moscovei înapoi înspre ora?ul Smolensk. Ofensiva rus? a fost oprit? cu mari pierderi de c?tre armata german?, în februarie 1942, la doar o sut? de kilometri de Smolensk. Armata Ro?ie a reu?it îns? s? recucereasc? ora?ul Rostov, punct de mare importan?? strategic?.

Încurajat de succesul contraofensivei de iarn?, Stalin hot?r??te lansarea unei noi ofensive asupra pozi?iilor germane la 12 mai 1942, în zona Harkov. Ofensiva rus? s-a concentrat pe zona ap?rat? de Armata VI-a german? condus? de Friedrich von Paulus. Dup? câteva succese ini?iale, ofensiva a fost oprit? de germani, care au contraatacat puternic. Printr-o dubl? înv?luire în zona Harkov, germanii au încercuit un sfert de milion de solda?i ru?i. În ciuda încerc?rilor disperate ale ru?ilor de a sparge încercuirea, 200.000 de solda?i ru?i au c?zut prizonieri în mâinile germanilor.

În vara anului 1942, Hitler î?i schimbase obiectivul. Cucerirea resurselor petroliere din Caucaz ?i ocuparea Stalingradului deveniser? ?intele cele mai importante pentru Wehrmacht, în detrimentul ocup?rii Moscovei.

Analiza lui Hitler

În înregistrarea f?cut? public? de radioul finlandez, Hitler face o analiz? pertinent? a situa?iei de pe întreg frontul. Recunoa?te c? nu a vrut s? fie prins într-un r?zboi pe dou? fronturi Vest ?i Est. "Vremea" l-a obligat s? atace Fran?a în prim?vara anului 1940 ?i nu în toamna lui 1939, a?a cum ar fi dorit. O alt? cauz? a întârzierii atac?rii URSS-ului a fost ... Italia. Greut??ile întâmpinate de alia?ii italieni, atât în Africa, cât ?i (în special) în Albania ?i Grecia au obligat de fiecare dat? Germania s? sar? în ajutorul aliatului, ceea ce a dus la o întârziere ?i la o sc?dere a for?ei de lupt? a Wehrmachtului pe frontul de Est. Hitler mai afirm? c? a subestimat puterea ?i înzestrarea armatei sovietice ?i c? a vrut s? atace URSS-ul înc? din 1940. Momentul hot?râtor în luarea acestei decizii a fost întâlnirea cu ministrul de Externe sovietic Molotov din august 1939.

Despre România

Deosebit de interesante sunt referirile lui Hitler la adresa României. Fuhrer-ul recunoa?te tran?ant faptul c? nici m?car nu s-ar fi gândit s? atace URSS-ul f?r? petrolul românesc. În lipsa celor cinci milioane de tone de petrol românesc, Wehrmachtul ar fi fost blocat. Co?marul cel mai mare a lui Hitler era legat de o posibil? ocupare a României de c?tre URSS în vara anului 1940. Insisten?ele lui Molotov în leg?tur? cu garan?ia pe care o d?duse Germania statului român l-au f?cut pe Hitler deosebit de suspicios în leg?tur? cu posibilele inten?ii agresive ale lui Stalin la adresa României.

Din nefericire, înregistrarea se opre?te la momentul în care Hitler îi relateaz? lui Mannerheim r?spunsul pe care i l-a dat lui Molotov în privin?a garan?iilor acordate României.

Transcriptul înregistr?rii conversa?iei lui Hitler cu Mannerheim - 4 iunie 1940

Hitler: ... Nici noi n-am ?tiut chiar foarte exact ce dimensiuni monstruoase avea înarmarea acestui stat (URSS, n.r.)

Mannerheim: Noi nu ne-am imaginat deloc a?a ceva în R?zboiul de Iarn?. În r?zboiul de iarn? nu ne-am fi închipuit asta, desigur c? aveam impresia c? sunt bine înarma?i, dar nu a?a de bine cum erau în realitate. Iar acum nu mai exist? niciun dubiu asupra inten?iilor lor.

Hitler: E foarte clar. Au cea mai monstruoasa înarmare la care se pot gândii oamenii. Deci dac? mie mi-ar fi spus cineva c? un stat poate alinia 35.000 de tancuri, atunci i-a? fi r?spuns: "A?i înnebunit!"

Mannerheim: 35.000?

Hitler: 35.000 de tancuri. Pân? acum am distrus peste 34.000 de tancuri. Dac? mi-ar fi spus cineva lucrul acesta, i-a? fi zis... "Dumneavoastr?" (...) dac? un general de-al meu mi-ar fi declarat c? un stat dispune de 35.000 de tancuri a? fi zis... "Dumneavoastr?, Domnul meu, vede?i totul dublu sau înzecit. Sunte?i nebun, vede?i stafii!". N-a? fi crezut posibil lucrul acesta. Am g?sit fabrici, doar una singur?, în Kamiroskaia (?!?) spre exemplu, avea acum doi ani câteva sute (...) habar nu aveam.

Acum se afl? acolo o fabric? de tancuri, care într-o prima faz? avea peste 30.000 de muncitori, iar la terminarea construc?iei peste 60.000 de muncitori, o singur? fabric? de tancuri! Am ocupat-o, o fabric? gigantic?! Mase de muncitori care îns? trebuiau s? tr?iasc? ca ?i animalele.

Mannerheim În regiunea Donetk?

Hitler: În regiunea Donetk

Mannerheim: Da, dac? ne gândim c? au avut libertate s? se înarmeze timp de 20 de ani, peste 20 de ani, aproape timp de 25 de ani... ?i tot, tot ce au avut au cheltuit pe înarmare, numai pe echipare!

Hitler: Numai! Îi spuneam înainte Domnului Pre?edinte (al Finlandei, n. r), c? nu mi-a? fi imaginat lucrul acesta înainte, dac? a? fi presim?it asta, atunci mi-ar fi fost ?i mai greu, îns? decizia (de a atac? URSS, n.r.) a? fi luat-o cu atât mai mult. Pentru c? nu aveam alt? alternativ?. Îmi era clar înc? din iarn? '39/'40 c? atacul asupra Rusiei trebuia s? vin?. Îns? eu (...) r?zboiul pe dou? fronturi, el ar fi fost o nenorocire, atunci am fi fost distru?i. Ast?zi vedem asta mai bine decât puteam atunci. Atunci am fi fost termina?i. De fapt eu vroiam, ini?ial înc? în toamn? anul 1939 vroiam s? realizez campania din vest. Numai permanenta vreme proast? pe care am avut-o ne- a împiedicat. Pentru c? toate armele noastre erau ... sunt arme "de vreme bun?". Sunt foarte fiabile, sunt foarte bune, sunt îns? din p?cate arme de vreme bun?, am v?zut asta ?i acum în campania aceasta. Toate armele noastre sunt desigur proiectate pentru vestul Europei, ?i noi cu to?ii am fost convin?i, asta era p?rerea noastr? înc? din vremurile vechi, c? iarn? nu se poate purta r?zboi. Iar tancurile germane nu au fost testate pentru a fi preg?tite pentru r?zboiul de iarn?, ci din contra s-au f?cut probe pentru a dovedi c? iarn? nu se poate purta r?zboi. Ar fi fost alta situa?ie, m? în?elege?i, în toamn? lui 1939 m? afl?m mereu în fa?? întreb?rii, iar eu vroiam doar s? atac în orice caz! ?i aveam convingerea c? voi fi terminat Fran?a în ?ase s?pt?mâni. Îns? când s-a pus întrebarea a venit brusc ploaia. ?i vremea ploioas? dureaz?, iar eu cunosc foarte bine regiunea asta francez?; ?i nici eu nu am putut ignora punctele de vedere a multor dintre generalii mei, anume c? probabil nu am fi reu?it s? avansam cu elan, c? nu am fi putut exploata arma tancului, c? nu am fi putut exploata nici avia?ia cu pistele improvizate pe câmp din cauza ploii, am fost acolo c? soldat timp de patru ani în Marele R?zboi.

?i a?a a venit întârzierea aceasta. Dac? a? fi terminat cu Fran?a în anul 1939, altfel ar fi decurs istoria lumii. A?a a trebuit s? a?tept pân? în anul 1940, ?i din p?cate n-a mers înainte de luna mai, abia pe 10 mai a fost prima zi frumoas?, pe 10 mai am atacat imediat. Pe 8 mai am dat ordinul pentru atacul din 10 mai. ?i pe urm? a trebuit s? realiz?m aceast? uria?a mutare a diviziilor din vest c?tre est. Am avut ?i acea sarcin?, ocupa?ia Norvegiei. ?i în aceea?i clip? s-a ab?tut peste noi un, ast?zi pot s?-i spun a?a lini?tit, un foarte mare ghinion, ?i anume sl?birea care a rezultat în Italia; prin, în primul rând prin situa?ia nord-african?, în al doilea rând prin situa?ia din Albania ?i Grecia, o nenorocire. A trebuit s? ajut?m, asta a însemnat pentru noi brusc din nou o împ?r?ire a avia?iei, o împ?r?ire a diviziilor noastre de tancuri. Când tocmai eram pe cale s? preg?tim tancurile aici pentru frontul de est, a trebuit din senin s? renun??m la dou? divizii, dou? divizii mari, pân? la urm? au fost trei, ?i s? suplinim frecvent colo pierderi foarte mari. Au fost lupte sângeroase care s-au dat acolo în de?ert. Toate astea ne-au lipsit foarte mult în est, ?i nu aveam alt? alternativ? decât decizia care era inevitabil?.

Am avut pe urm? o întâlnire cu Molotov atunci, ?i era foarte clar: Molotov a plecat de la întâlnire decis s? înceap? r?zboiul, iar eu m-am desp?r?it de el cu decizia s? i-o iau înainte dac? e posibil. C?ci preten?iile sale aveau c? obiectiv final foarte clar st?pânirea Europei.

Pentru noi deja în toamn? lui 1940 s-a pus necontenit întrebarea dac? s? provoc?m o ruptur?. Eu atunci am sf?tuit mereu guvernul finlandez s? negocieze ?i s? câ?tige timp ?i s? trateze lucrurile diversionist. Pentru c? am avut întotdeauna o fric?: c? Rusia va ataca în mod surprinz?tor România în toamna târzie. Pentru a ajunge în posesia surselor de petrol. Iar noi nu am fi fost gata preg?ti?i în toamn? târzie a lui 1940. Dac? atunci Rusia ar fi ocupat sursele de petrol române?ti, p?i atunci Germania ar fi fost pierdut?! Cu 60 de divizii ruse?ti treaba s-ar fi f?cut. Atunci noi nu aveam în România for?e militare. Guvernul României ni s-a adresat abia mai târziu, iar ceea ce aveau ei (armat? roman?, n. r.) ar fi fost ceva ridicol. ?ia trebuiau doar s?-?i asigure sursele de petrol. Eu nu puteam s? mai încep un r?zboi au armele noastre în septembrie sau octombrie, p?i asta ar fi fost imposibil. Nici mutarea armatei c?tre est nu o aveam înc? preg?tit?. A trebuit mai întâi s? punem în ordine armele. Pentru c? în cele din urm? am avut desigur ?i de suferit sacrificii în campania din vest. Ar fi fost imposibil s? pornim înaintea prim?verii lui 1941. Iar dac? rusul ar ar fi ocupat România în toamn? lui 1940 ?i ar fi cucerit sursele de petrol, atunci le-am fi pierdut pe acestea în anul 1941. Noi avem marea produc?ie german?, îns? ceea ce înghite numai avia?ia, ce înghit diviziile noastre de tancuri, sunt totu?i cantit??i monstruoase. Este un consum care dep??e?te toate imagina?iile. F?r? contribu?ia a cel pu?in 4 pân? la 5 milioane de tone de petrol românesc nu am putea duce r?zboiul. De asta am fost foarte îngrijorat. De aceea ?i obiectivul meu a fost de a scurge prin negocieri aceast? perioad?, am fost de puternici r?spundem acestor preten?ii de ?antaj. Preten?iile erau pur ?i simplu ?antaj gol-golu?. Era un ?antaj, ru?ii ?tiau c? nu avem încotro, c? eram lega?i în vest, puteau s? ob?in? de la noi orice prin ?antaj. Iar abia la vizit? lui Molotov am (...)

Astfel negocierile s-au terminat foarte abrupt. Era vorba de patru puncte. Primul punct, care privea Finlanda, libertatea de a se ap?ra în fa?? amenin??rii finlandeze. Zic eu: " Nu-mi pute?i spune mie c? Finlanda v-ar amenin??!". Molotov: "Finlanda lucreaz? împotriv? prietenilor Uniunii Sovietice, ace?tia sunt urm?ri?i f?r? încetare". O mare putere nu poate permite s?-i fie periclitat? existen?a de c?tre un stat mic.

Îi zic: "P?i existen?a Dumneavoastr? nu e amenin?at? de Finlanda. Nu pute?i s?-mi povesti?i mie c? existen?a Dumneavoastr? ar fi amenin?at? de Finlanda". Ba da, ar exist? ?i o amenin?are moral? a existen?ei unui mare stat, ?i ceea ce ar urm?ri Finlanda ar fi o amenin?are la adres? existen?ei morale. Atunci i-am spus c? nu vom mai tolera c? spectatori pasivi un nou r?zboi la Marea Baltic?. M-a întrebat care este pozi?ia noastr? în România. C?ci noi d?dusem garan?ia. Dac? garan?ia se îndrept? ?i împotriv? Rusiei. I- am r?spuns atunci c? nu cred c? se îndreapt? împotriv? lor, deoarece "doar nu ave?i inten?ia s? ataca?i România". "Nu am auzit niciodat? c? a?i avea inten?ia de a invada România. A?i spus mereu c? Basarabia v? apar?ine, dar nu a?i spus niciodat? c? vre?i s? ataca?i România", Da, zicea el, c? dore?te s? ?tie precis dac? aceast? garan?ie ... (sfâr?itul înregistr?rii)

Mannerheim, omul care a ?inut piept lui Stalin ?i lui Hitler

Carl Gustaf Emil Mannerheim, omul care a condus armata finlandez? în fa?a trupelor invadatoare sovietice, a fost ofi?er în armata imperial? rus? ajungând chiar s? lupte în Primul R?zboi Mondial pe frontul din România. Mannerheim s-a n?scut în Askainen, în Finlanda, la data de 4 iunie 1867. Dup? ce absolv? Liceul Privat din Helsinki , este admis la ?coala de Cavalerie "Nicolae" din Sankt Petersburg. Promoveaz? în 1889 ?i este avansat la gradul de "cornet", fiind deta?at în Polonia la un regiment de dragoni.În ianuarie 1891, Mannerheim a fost transferat s? lucreze în Garda de Cavaleri a Majest??ii Sale Maria Feodorovna în Sankt Petersburg. A luptat în r?zboiul ruso-japonez ?i a fost avansat la gradul de colonel pentru curajul în b?t?lia de la Mukden . În Primul R?zboi Mondial, Mannerheim a fost comandant de cavalerie pe frontul Austro-Ungar ?i Român. Mannerheim a comandat pe frontul românesc o unitate de lupt? ruso-român? localizat? pe Carpa?i ?i acolo, în toamna anului 1917 s-a conturat decizia de a servi armata ??rii sale în situa?ii critice. Dup? ce dovede?te competen?? în timpul luptelor împotriva for?elor Austro-Ungare, va fi onorat cu una din cele mai înalte distinc?ii ale Rusiei Imperiale, Crucea Sfântului Gheorghe. În aprilie 1917 Mannerheim a fost avansat la gradul de general locotenent. A c?zut în dizgra?ia noului guvern care îl privea ca pe unul din ofi?erii ce nu a sus?inut revolu?ia. Acesta este momentul în care Mannerheim devine anticomunist convins.În ianuarie 1918, Senatul noii Finlande independent? îl îns?rcineaz? pe Mannerheim cu comanda armatei Finlandei, care era compus? din câteva sute de membrii ai G?rzii Albe. Demisioneaz? dup? câteva luni ?i pleac? în Suedia nemul?umit de aproprierea Finlandei fa?? de Germania . Se reîntoarce ?i particip? la primele alegeri preziden?iale din Finlanda pe care le pierde. Hot?r??te s? se retrag? din via?a public?. Dup? ce Pehr Evind Svinhufvud a fost ales pre?edinte în 1931, el l-a îns?rcinat pe Mannerheim cu conducerea Consiliului Ap?r?rii Finlandei. În acela?i timp Mannerheim a primit promisiunea scris? ca în eventualitatea unui râzboi sâ devin? conduc?tor al Finlandei. În 1933, Mannerheim a primit titlul de Mare?al. Mannerheim a sus?inut industria militar? a Finlandei ?i a încercat s? înfiin?eze o uniune militar? cu Suedia. Când negocierile cu Uniunea Sovietic? au e?uat în 1939, Mannerheim accept? din nou pozi?ia de conduc?tor al armatei Finlandei în caz de r?zboi. În timpul r?zboiului de iarn? ?i r?zboiului de continuare, Mannerheim a men?inut rela?iile cu Germania Nazist? cât de formale posibil ?i s-a opus cu succes propunerii lor pentru un tratat de alian??. Mannerheim de asemenea s-a opus cu stricte?e ca trupele lui s? participe la Asediul Leningradului. In 1944 devine pre?edinte ?i accept? condi?iile de pace impuse Finlandei de URSS. Au fost dure, totu?i nu la fel de dure ca acelea impuse statelor ce urmau s? sfâr?easc? dup? Cortina de Fier. În ciuda concesiilor teritoriale masive Finlanda î?i p?stra independen?a, sistemul politic pluripartit ?i economia de pia??. Cu toate acestea, Finlanda a fost nevoit? s? achite repara?ii de r?zboi masive ?i s? lupte în r?zboiul din Laponia împotriva trupelor germane din nordul ??rii. Mannerheim demisioneaz? din func?ia de pre?edinte pe 4 martie 1946 din motive de s?n?tate. Mannerheim a murit pe 28 ianuarie, 1951 la spitalul din Lausanne, Elve?ia, în urma unei crize de ulcer duodenal.

PS. 5.000.000T combustibil livrate Germaniei reprezintä 500.000 vagoane

500.000 x30m/ vagon =15.000Km lungime egalä cu de 3 ori distanta

dus-intors Germania-Romania

FF. IMPORTANT;

1. Hitler a fost propus saprimesca premiul"NOBEL"pentru pace in anul 1938!

2. S-a mentinut la putere(AL TREILEA "REICH") dupa doua referendumuri!.Atentie D-LE BASESCU!

PS2: l-am primit pe mail de la un amic, nu pot da mai multe credite.

[gaddafi]

Pacat ca ai dat copy/paste si la P.S. intr-un vagon incap mai mult de 10 tone de combustibil. CFR are vagoane de la 60 mc in sus.

[ripoff]

sa ne bucuram de pace fratilor ca daca ne nasteam in vremurile alea era vai si amar

[Graphik]

ce retardati sunt aia care il compara pe base cu hitler... sa ma sugeti ma ! PSD istii pulii. Toti sunt o apa s'un pamant...asa ca nu mai tot dati cu noroi in unu si l preaslaviti pe altu ca toti se lupta doar pt ciolan. (nu's simpatizant al lui base dar nici al celorlalti)

[lafurat]

Da sigur, nici Oussama Bin-Laden no o vrut sa atace America, doar o ascultat o conversatie prin telefon auzindul pe Bush ca vrea sa faca razboi in tara lui.

Astea sunt mincunii, doar acuma s-o stiut de " documentul acesta" pana acuma nu so stiut nimic.

[xzsdyx]

Romania Land of choice avem titei,petrol,gaze naturale,aur,argint tot ce vrei.Va asteptam!