bubu2005

Pune petrol si atunci se vede mai bine unde se evapora

Da e valabil ti am scris pe fb

Nu accept numai telekom

Asta e singurul cont

Da

Salut. Vand cont de facebook 5000 prieteni Contul este din Decembrie 2013 20 de eur telekom Prietenii majoritatea sunt romani. Cine doreste sa-mi dea mesaj.

Plagius is a desktop plagiarism checker software that analyzes documents looking for suspected plagiarism by searching on the internet or in local files. It is a tool to help in the hard task of finding plagiarism, allowing you to easily find sentences copied directly from websites or other files in your computer. Plagius examines documents of various formats (Word, PDF, OpenOffice, HTML, RTF, plain text…) and displays detailed reports, informing the references found, the frequency of occurrences on the Internet and the percentage of suspected plagiarism. https://sharewareonsale.com/s/free-plagius-professional-100-discount

https://degoo.com/?notPremium=True

Drivere cred ca toate cate is pe net le am incercat am incercat si pe alt PC cablu nu l-am schimbat pt ca cu cablul asta am pus rom ul, bag cablul se intaleaza preloaderul si de acolo imi tot cere un MTP driver .......ce ma enerveaza ca prima data nu am intampinat nici o prb mi-a dat ceva eroare si am dat format si dupa aia sa instalat rom ul in 15 min a fost gata da din pacate nu a avut semnal, lipsa imei.

Si eu am un telefon din asta si sa blocat, am reusit cu SP flash si am pus alt rom dar am pierdut imeiul Apoi am incercat sa il rootez sa ii rescriu imeiul nu a mers cu nimic Apoi am intrat in meniul ala chinezec sa il dau reset si sa blocat din nou nimic nu ii mai pot face nici SP flash tool nu il mai recunoaste apar NICIO COMANDA nu stiu ce as mai putea face ......

Da e bine merge pe mozilla

Get the most wanted hosting plan with managed support from Cloud Axis! Boost the power of your hosting resources, get the Expert Hosting Plan to with your website. 10 GB Space 1 TB Bandwidth 24/7 Managed Support Free SSL Installation 20 Domain Hosting Unlimited MSQL Database Free Website Migration http://sharewareonsale.com/s/cloud-axis-expert-hosting-plan-giveaway-coupon-sale

http://www.ardamax.com/keylogger/

Piaţa de IT trece printr-o criză în ceea ce priveşte recrutarea, ultimele luni fiind extrem de dificile pentru companii din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în general, salariul unui programator variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, a spus la ZF Live Răzvan Rada, general manager în cadrul firmei de recrutare HeadHunting IT. „Este o peri­oadă cruntă pentru recru­tarea în IT. Se prefigurează o criză a forţei de muncă, dacă ne uităm la ultimele 3-4 luni. Am vorbit cu clienţi mari şi lunile mai-iulie au fost cele mai grele pentru recrutare comparativ cu anii trecuţi“. În domeniul IT salariile variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, un pro­gramator foarte bun putând ajunge cu uşurinţă la un salariu de 3.000 euro. În opinia lui Răzvan Rada, pentru a susţine creşterea din acest sector România trebuie să găsească rapid soluţii de recrutare, având în vedere că, demografic, numărul de absolvenţi nu va putea creşte semnificativ pe termen lung. Astfel, chiar dacă excepţia de la plata impozitului va fi extinsă şi la angajaţii din IT care nu au studii de specialitate, aşa cum se discută în prezent, soluţia va avea impact doar temporar, problemele din recrutare urmând să revină peste 3-4 ani. „Este o criză majoră mai ales în Bu­cureşti. În Capitală sunt 2.100 de absol­venţi pe zona IT, în Cluj 1.700. Dar cele două pieţe nu sunt comparabile. În Bucu­reşti sunt 45-50.000 de angajaţi, mii de firme, iar în Cluj sunt 10.000 de angajaţi. Şi la Cluj de­vin lucrurile mai di­ficile, dar nu se com­pară cu Bucu­reş­ti“. Astfel, dincolo de entuziasmul legat de sectorul IT, este ne­voie de strategii pe termen lung şi de ana­lize care să indice o ţintă de creştere şi modalităţi de atingere a obiectivului, precum şi de susţinere a creş­terii propuse. O posibilă soluţie pentru companiile locale ar fi atragerea în ţară a pro­gra­matorilor plecaţi în străinătate, în peri­oada 2000-2010, având în vedere că nivelul sa­larial din Cluj şi Bucureşti le-ar asigura con­diţii de viaţă foarte bune. În plus, aceştia ar beneficia de servicii medicale private şi nu s-ar lovi de proble­mele locative cu care se confruntă în Londra, de exemplu. „Am mulţi prieteni la Londra cu mari probleme loc­a­tive. Nu cred că stă vreunul singur în apar­ta­ment, deşi au funcţii interesante“. Pe de altă parte, majoritatea IT-iştilor din Londra sunt stră­ini, soluţie la care ar putea ajun­ge şi Bu­cu­reştiul la un moment dat, dar pen­tru acest lu­cru este nevoie de multe schim­bări de ordin social. Tot la capitolul beneficii actuale, mana­gerul a făcut referire la toleranţa mare din cele două oraşe şi la faptul că România este pe ultimele locuri la gradul de risc terorist, la fel ca Japonia, Danemarca sau Polonia. Totuşi, în ciuda acestor avantaje, majo­rita­tea softiştilor români plecaţi în străi­nă­tate nu se întorc în ţară şi discuţia despre mo­tive ar trebui probabil dusă în zona so­cială. „Când vom da impresia că suntem o so­cie­tate relaxată, că nu mai avem schimbări po­litice şi tot felul de bătălii, atunci vom atrage şi forţa de muncă din străinătate. For­ţa de muncă care lucrează în industrii crea­tive în străinătate caută oraşe mai relaxate. Nu cred că cineva de la Londra s-ar muta la Iaşi, de exemplu, unde cul­tura este mai tra­di­ţională, dar o variantă bu­nă ar fi Bu­cureşti sau Cluj, oraşe mai rela­xa­te“. România are cei mai mulţi specialişti IT pe cap de locuitor Din păcate, România are o criză identitară şi se confruntă cu multe stereotipii şi prejudecăţi, dar acestea ar putea fi rezolvate cu o campanie de promovare făcută cu umor, crede Răzvan Rada. Guvernul ar trebui însă să facă o promovare mai ţintită, nu generalizată, pentru că o campanie de genul „veniţi în România“ este foarte vagă. Mult mai de efect ar fi o campanie targhetată pe oraşe şi regiuni. În ceea ce priveşte posibilitatea de a angaja absolvenţi de liceu, extinzând astfel baza de recrutare, aceasta poate fi o soluţie pe anumite zone din IT, unde pot lucra tineri cu studii medii şi cursuri de formare. „În lume, ponderea majoritară la specialiştii IT o au cei care s-au autoformat. În România avem cei mai mulţi specialişti IT certificaţi pe cap de locuitor. Dar în IT certificările chiar contează, nu ca în alte domenii. În IT o hârtie poate face diferenţa“. O altă diferenţă între români şi străini este importanţa pe care o acordă aceştia posibilităţii de a lucra de la distanţă, doar 2-3% dintre angajaţii din domeniu desfăşurându-şi activitatea „remote“. În schimb, pentru ei este mult mai importantă atmofera de la locul de muncă, locaţia şi tehnologia pe care lucrează. HeadHunting IT, companie înfiinţată în toamna anului 2012, a avut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro anul trecut, iar pentru anul acesta oficialii companiei estimează o creştere cu 50% a veniturilor, până la 3 milioane de euro. Acţionarul majoritar al firmei este Lucian Butnaru, un antreprenor din IT care a fondat şi ZebraPay, o companie specializată în furnizarea de soluţii de plată electronică. http://www.zf.ro/business-hi-tech/video-zf-live-razvan-rada-general-manager-headhunting-it-salariul-unui-programator-variaza-intre-2-000-si-4-000-de-euro-este-criza-pe-piata-de-recrutare-15547369

Cel mai mare operator de telecomunicatii din lume, gigantul Verizon, urmeaza sa anunte astazi preluarea companiei de internet Yahoo!. Valoarea tranzactiei se ridica la 4,8 miliarde de dolari. http://incomemagazine.ro/articole/yahoo-va-fi-vandut-pentru-4-8-miliarde-de-dolari http://www.cotidianul.ro/imperiul-decazut-al-yahoo-s-a-vandut-285117/

http://www.pcbit.ro/produse-noi/dell-ultrabook-xps-15-9530-15-6-inch-touch-fhd-1920x1080-intel-core-i5-4200h-8gb-ddr3l-1600mhz-1tb-sata-5400rpm-32gb-msata-ssd-nodvd-intel-hd-graphics-wifi-blth-4-0-backlit-keyboard-6-cell-61whr-windows-8-1-64bit-3yr-nbd-on-site-158433 http://www.pcbit.ro/produse-noi/dell-ultrabook-xps-15-9530-15-6-inch-touch-fhd-1920x1080-intel-core-i5-4200h-8gb-ddr3l-1600mhz-1tb-sata-5400rpm-32gb-msata-ssd-nodvd-intel-hd-graphics-wifi-blth-4-0-backlit-keyboard-6-cell-61whr-windows-8-1-64bit-3yr-nbd-on-site-158433

Nu cred numai daca le-a descarcat cineva si sa le urce in alta parte era pe site ul lor

JavaI http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs1.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs2.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs3.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs4.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs5.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs6.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs7.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs8.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs9.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs10.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java1curs11.mp4 Java II http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs1.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs2.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs3.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs4.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs5.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs6.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs7.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs8.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs9.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java2curs10.mp4 Java III http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs1.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs2.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs3.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs4.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs5.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs6.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs7.mp4 http://www.telacad.ro/videoconferinte/java3curs8.mp4 Java IV http://www.telacad.ro/videoconferinte/java4curs1.mp4

Internet Engineering Task Force a anunţat acum două zile că a definitivat noul protocol HTTP/2, iar de standardizarea acestuia ne mai desparte doar etapa verificării finale tehnice şi editoriale RFC. Noul protocol este cea mai importantă îmbunătăţire a infrastructurii World Wide Web din ultimii 16 ani, însă ce este totuşi protocolul HTTP/2 şi care sunt avantajele pe care le acesta le are în faţa actualului HTTP/1.1, care a fost standardizat în 1999? De ce avem nevoie de HTTP/2? HTTP a apărut odată cu primul server World Wide Web şi cu limbajul de descriere a paginii HTML, acest protocol fiind fundamentul tehnologic pe care s-a construit întregul Web pe care îl vedem şi îl folosim zilnic. Implementat într-o formă primitivă în 1991, HTTP a fost finalizat în 1996 şi a evoluat la actuala versiune 1.1 trei ani mai târziu. Asociat adesea doar cu browser-ele, HTTP nu este folosit însă doar pentru transferul resurselor Web obişnuite, adică fişiere HTML, pagini de stil CSS sau imagini, ci este utilizat de multe alte aplicaţii pentru streaming-ul audio/video, pentru transferul de fişiere, pentru mesagerie şi uneori chiar pentru VoIP. Un protocol simplu şi omniprezent, HTTP/1.1 are însă câteva deficienţe. Atunci când clientul, (indiferent dacă este vorba de un browser sau o altă aplicaţie) trimite o cerere pentru accesarea unei resurse, serverul deschide o sesiune de transfer şi trimite înapoi datele necesare pentru afişarea informaţiei cerute. Pe vremea când paginile Web erau încă simple, limitările HTTP/1.1 nu erau nici ele atât de evidente, însă pe măsură ce site-urile au început să folosească tot mai mult cod HTML5, JavaScript, CSS şi elemente media audio/video/Flash bogate, arhitectura HTTP a început să dea semne de oboseală. În mod normal, HTTP/1.1 permite transferul mai multor elemente în cadrul unei sesiuni prin intermediul unei unice conexiuni TCP, însă modul de lucru secvenţial al protocolului face ca orice întârziere apărută în procesarea sau transmiterea unui element să provoace întârzierea întregului lanţ care urmează după acesta. În practică, această problemă se face remarcată prin creşterea latenţelor şi mărirea duratelor de încărcare ale unei pagini sau ale unei alte resurse online. Pentru a evita această problemă, unele implementări HTTP/1.1 au limitat sesiunile la transferul unui singur element, practic o revenire la modul de lucru HTTP/1.0, însă această metodă de lucru s-a împiedicat la rândul ei de numărul foarte mare de conexiuni TCP de un client, de limitele serverelor Web, de limitele browser-elor şi de latenţele induse de multiplele negocieri TCP necesare pentru fiecare sesiune HTTP în parte. Ce este HTTP/2? De-a lungul timpului, HTTP/1.1 a primit câteva extensii utile, cum ar fi de pildă HTTP Pipeline, însă nici una dintre acestea nu a adresat problemele fundamentale ale protocolului şi toate s-au lovit de alte deficienţe deja existente. Prima încercare serioasă de îmbunătăţire a fost protocolul SPDY, care a fost dezvoltat de către Google, iar acesta a trebuit să împace două aspecte. Pe de o parte, SPDY a trebuit să folosească o singură conexiune TCP pentru conectarea bidirecţională între server şi client, economisind astfel resursele, însă pe de altă parte a trebuit să eficiente transferul secvenţial prin înlocuirea lui cu mai multe căi paralele de transfer. Plastic vorbind, SPDY a înlocuit o stradă cu o singură bandă cu o şosea cu mai multe benzi paralele şi a adăugat un dispecer s-a ocupat de sortarea vehiculelor în funcţie de tonaj şi viteză pentru a fluidiza cât mai bine traficul. HTTP/2 într-o singură imagine Pe lângă multiplexare şi prioritizare, SPDY a adăugat şi alte îmbunătăţiri. Protocolul dezvoltat de către Google a îmbunătăţit latenţele deoarece clientul nu mai face atâtea apeluri iar serverul nu mai este nevoit să răspundă la toate, a comprimat header-ele pentru a reduce şi mai mult latenţa, a adăugat un suport push care-i permite serverului să împingă în avans datele de care clientul va avea nevoie şi le-a completat cu o criptare generală TLS care creează un tunel sigur prin care circulă datele. Deşi SPDY este un protocol deschis care a evoluat din 2009 până acum şi a ajuns la versiunea 3.1, a devenit clar că un protocol suportat oficial de către Internet Engineering Task Force ar fi o idee mai bună. Preluând cele mai multe dintre specificaţiile SPDY, la care s-au adăugat pe parcurs modificările aduse de Microsoft HTTP Speed+Mobility şi Network-Friendly HTTP Upgrade, HTTP/2 a devenit treptat un standard bine definit care este acum gata să dea piept cu Internetul. Trebuie remarcat totuşi că HTTP/2 nu este o simplă împachetare a vechiului SPDY într-un nou ambalaj. HTTP/2 aduce o serie de îmbunătăţiri importante, printre care se remarcă multiplexarea datelor furnizate de mai multe servere în cadrul unicului canal TCP folosit, diferenţiindu-se astfel de modul de lucru SPDY, care era nevoit să deschidă câte un canal pentru fiecare server accesat. Modul în care sunt stabilite şi controlate priorităţile pachetelor a fost perfecţioant şi a devenit mai eficient. O altă îmbunătăţire este schimbarea algoritmului de compresie a datelor, HTTP/2 renunţând la gzip din SPDY în favoarea algoritmul propriu HPACK şi îmbunătăţind astfel atât performanţa cât şi securitatea. Cât de bun este HTTP/2 şi când îl vom vedea la lucru? Prima întrebare este una dificilă deoarece avantajele HTTP/2 variază în funcţie de tipul de date transferate. O serie de teste făcute cu precursorul SPDY au arătat îmbunătăţiri ale vitezei de încărcare a paginilor care variază între 12 şi 48 de procente, iar alte teste recente arată că, deşi HTTP/2 mai are unele mici deficienţe, acesta îşi învinge părintele SPDY şi desfiinţează bătrânul HTTP/1.1. Utilizatorii trebuie să se aştepte deci la viteze mai mari de încărcare iar aceste îmbunătăţiri vor deveni treptat vizibile în cadrul tuturor browser-elor şi aplicaţiilor care folosesc HTTP. Îmbunătăţirile aduse de SPDY (si HTTP/2) conform Twitter În acest moment, HTTP/2 este implementat doar în cadrul browser-elor Microsoft Internet Explorer 11 (doar pe Windows 10), Mozilla Firefox 34 (activat implicit începând cu versiunea 36) şi Google Chrome 40 (neactivat încă în mod implicit). De partea cealaltă, suportul HTTP/2 este implementat în cadrul serverelor Microsoft IIS (Windows 10) şi OpenLiteSpeed, în timp ce faimoasele nginx şi Apache au suport SPDY şi probabil că vor primi module adiţionale pentru HTTP/2 în lunile care vor urma. World Wide Web nu se va schimba în mod cert peste noapte, însă probabil că peste douăsprezece luni vom vedea deja actualizări specifice pentru toate browser-ele, platformele pentru dezvoltare software şi servere. Deşi HTTP/2 este o îmbunătăţire semnificativă a actualului HTTP/1.1, acesta nu schimbă însă şi modul în care clienţii şi serverele interacţionează între ele. HTTP/2 păstrează sintaxa, metodele de interacţiune, codurile de semnalizare şi schema de adresa a resurselor, ceea ce înseamnă că tranziţia de la HTTP/1.1 la HTTP/2 va fi practic invizibilă pentru utilizatori. Aşa cum utilizatorii Chrome sau Firefox au vizitat site-uri care au început să folosească SPDY fără să remarce ceva neobişnuit, tot aşa se va întâmpla şi în cazul migrării la HTTP/2. De asemenea, HTTP/2 este compatibil cu standardele anterioare, iar în cazul în care ori clientul ori serviciul online accesa nu-l implementează, comunicarea se va face prin intermediul vechiului HTTP/1.1. HTTP/2 nu are şi deficienţe? Ca orice altă tehnologie, nici HTTP/2 nu este perfect şi este criticat pentru anumite aspecte. Mai întâi de toate, toate prezentările vorbesc despre criptarea TLS 1.2 şi avantajele acesteia, însă această securizare suplimentară nu este în realitate obligatorie deoarece HTTP/2 poate funcţiona la fel de bine şi în cazul HTTP şi în cazul HTTPS. Criptarea este însă promovată intens de către Internet Engineering Task Force iar Microsoft, Mozilla şi Google au afirmat că nu intenţionează să implementeze HTTP/2 fără criptare, ceea ce înseamnă că aceasta este de-facto obligatorie. Iar acest lucru este o problemă. Mai întâi de toate, criptarea TLS implică utilizarea unor certificate de securitate. Acest aspect nu este o problemă pentru companiile mari, însă proprietarii site-urilor de mai mică anvergură vor descoperi repede că certificatele de securitate sunt cam scumpe şi necesită reînnoiri periodice. Terminalele mobile ar putea fi şi ele afectate de această criptare obligatorie. Criptarea şi decriptarea datelor necesită cicluri suplimentare de procesare, iar dacă acest lucru nu este deranjant în clipa de faţă, autonomia ar putea avea de suferit atunci când întregul Web va necesita criptare. În final, unii specialişti sunt nemulţumiţi deoarece HTTP/2 nu implementează anumite facilităţi suplimentare de natură să asigure intimitatea utilizatorilor, cum ar fi de pildă abandonarea fişierelor cookie în favoarea unor identificatori de sesiune care pot fi controlaţi de către utilizatori. Sursa:http://www.go4it.ro/internet/http2-ce-inseamna-noul-protocol-www-pentru-utilizatorul-obisnuit-13860221/

Whonix is a desktop operating system designed for advanced security and privacy. It realistically addresses attacks while maintaining usability. It makes online anonymity possible via fail-safe, automatic, and desktop-wide use of the Tor network. A heavily reconfigured Debian base is run inside multiple virtual machines, providing a substantial layer of protection from malware and IP leaks. Pre-installed applications, pre-configured with safe defaults are ready for use. Additionally, installing custom applications or personalizing the desktop will in no way jeopardize the user. Whonix is the only actively developed OS designed to be run inside a VM and paired with Tor. Whonix consists of two parts: One solely runs Tor and acts as a gateway, which we call Whonix-Gateway. The other, which we call Whonix-Workstation, is on a completely isolated network. Only connections through Tor are possible. With Whonix, you can use applications and run servers anonymously over the internet. DNS leaks are impossible, and not even malware with root privileges can find out the user's real IP. http://www.kitploit.com/2016/06/whonix-13-anonymous-operating-system.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+PentestTools+(PenTest+Tools)

Merge am incercat eu

Kick-start your Python projects with these hot recipes! Python is a widely used high-level, general-purpose, interpreted, dynamic programming language. Its design philosophy emphasizes code readability, and its syntax allows programmers to express concepts in fewer lines of code than would be possible in languages such as C++ or Java. The language provides constructs intended to enable clear programs on both a small and large scale. In this eBook, we provide a compilation of Python examples that will help you kick-start your own projects. We cover a wide range of topics, from multi-threaded programming to web development with Django. With our straightforward tutorials, you will be able to get your own projects up and running in minimum time. http://sharewareonsale.com/s/free-python-programming-cookbook-100-discount