begood

Cate cursuri au mai aparut ! https://www.coursera.org/courses

[h=2]Am o carte foarte buna, scanata, [pdf] si am nevoie sa fie trecuta printr-un soft OCR [/h]Este vorba despre Stephen Wolfram - A new kind of Science https://rstcenter.com/forum/51972-am-o-carte-foarte-buna-scanata-pdf-si-am-nevoie-sa-fie-trecuta-printr-un-soft-ocr.rst

toate articolele cu mai multe detalii + altele care nu au fost publicate

The 11 Best Psychology and Philosophy Books of 2011 | Brain Pickings Cine are macar o carte de mai sus? You are not so smart e epica.

#bitcoin-otc [h=2]#bitcoin-otc marketplace[/h] #bitcoin-otc is an over-the-counter marketplace for trading with bitcoin. The marketplace is located in #bitcoin-otc channel on the freenode IRC network. If you don't have an IRC client, click here to visit the channel with your web browser. [h=4]resources[/h] Web view of the open order book. Currency ticker. A guide to using #bitcoin-otc. A must-read for all users: how to use the order book, and how to stay safe while conducting OTC transactions.

https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?formkey=dDFzcmpPdi01dGQ2MGtoNzFxMUJYbXc6MQ Friend of a friend of a friend.

Model : Samsung Galaxy S Second hand Magazin : okazii.ro Pret : 1200 RON Sunt incantat de el, singurul dezavantaj fata de fostul meu celular este ca nu are dual-sim. Voi ?

100 posturi, ca 50 se fac repede. nu cred ca-i o idee buna sa-l lasam sa-si faca reclama, asa suntem de acord cu cardereala. practic complici. daca e sa o luam asa : rst-ul trebuie sa ramana deschis <- fara probleme legale.

am updatat primul post cu Advanced Rainbow Table Calculator - TobTu 889.09 GiB (954,651,821,765 Bytes)

Adica? Viteza de cautare? No idea. Pot sa aflu, dar depinde de viteza hddurilor.

md5_mixalpha-numeric#1-9_X_755000 Ele vor putea sparge 99.9% din parolele hash-uite de lungime 1-9 cu urmatoarea configuratie : A-z + a-z + 0-9 mixalpha-numeric = [abcdefghijklmnopqrstuvwxyzABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ0123456789]. exemple de parole ce se afla in intervalul acesta : xn3Wlz03A ana012345 Ax42lssnE ...etc ETA ~= 40 zile. detalii despre noul set (cat va ocupa, timp generare etc) http://www.tobtu.com/rtcalc.php?reductionFunc=rc&cpTables=4&cpSpeed=1000.0&cpFileFormat=RTI2&loweralpha&upperalpha&numeric&pwMinLen=1&pwMaxLen=9&cpTotalSuccessRate=99.9&cpChainLength=755000&sequentialStartPoints&cpPerfectRT&cprti2BitPacked&cprti2CheckPoints=0&cprti2IndexSize=8 58 d 17 h

Mi-am dat demisia ieri seara de la fostul job. Tot ieri m-a luat (noul) presedinte in birou, sa ma intrebe daca nu vreau sa fac niste cursuri/laboratoare de pregatire pentru cercetare medicala [implica fizica, chimie organica, electronica si informatica ] (eu fiind olimpic la fizica chimie informatica si matematica) . Platite de firma. FREAKING HAPPIEST DAY OF MY LIFE. Cercetare mi-am dorit sa fac de cand ma stiu, dar niciodata nu m-a dus capu ca as putea face asta pe echipamente medicale. In Romania.

Fanboyism and Brand Loyalty

ty men !

Da, cred ca raman pe administrare, e mult mai lejer si o sa am timp si sa invat. Plus ca am biroul meu de 15 mp :> Cum a spus si firewind, e cel mai bine deocamdata. Plus ca imi plac oamenii si dinamica policlinicii.

Azi a fost prima zi de lucru la nou loc de munca (administrator retea). Pro : am unde evolua, e miscare multa, asa cum imi place, problemele-s relativ usor de rezolvat, infrastructura nefiind prea complicata, sefu coordoneaza 120 de oameni, ii stie pe nume, stie fiecare ce are de facut, zi de zi, ce a facut sau "ce a uitat" sa faca. Am un prieten vechi, deja in firma. E plin de farmaciste BUNE si inteligente. Con : 1h dus + 1h intors la faculta = 2 h / zi pierdute pe tramvai, telefoane peste telefoane pentru a ma sincroniza cu ceilalti 2 din echipa. Platesc si abonament pe doua linii. Se cam impung oamenii, m-au testat, punandu-mi bete in roate. Un tip a modificat niste setari din registrii ca sa faca misto ca nu gasesc problema, think again Bob. Pentru asta, o sa-i fac un user si-i restrictionez hosts-ul (n other shit) de nu mai intra veci pururi pe facebook, pun parental control la tot ce exista. ) Locul actual : Pro : e aproape de home si faculta, 1 h pe zi pe drumuri, max, e pe nisa pe care as vrea sa evoluez desi mai e timp pentru asta. Con : e firma noua, nu-mi plac coordonatorii, nu exista documentatie pusa la punct, se cam impung unu pe altu, sunt prea putine femei cu care poti discuta. In alta ordine de idei m-am trezit la 7, la 16:45 am plecat de la al doilea (potential) job, am ajuns la fix la faculta la 18:00, la 20:05 am plecat din sala, iar la 20si ceva am ajuns la primu job, pana la 22:55. Dupa o masa copioasa, putin scris, ma culc. Maine de la capat. Toata saptamana pana ma decid ce fac. Raman la jobul cu programarea sau trec pe administrare. Voi ce ziceti ?

Imi vine foarte greu sa pun in balanta avantajele si dezavantajele. Postul ar fi de administrator de retea la o policlinica privata. Mi-a venit o idee, de fapt i-a venit o idee buna spre foarte buna (de afaceri) prietenei mele si se inclina balanta catre jobul actual. I'll keep you posted.

Un mic update : am gasit un job mai bine platit, dar nu e pe programare, iar atmosfera de aici nu-mi convine, totul e facut dezorganizat. FOARTE. Nici eu, ca om, nu-s atat de dezorganizat. Azi la 12 negociez salariul final cu astialalti. Apoi sa-mi dau demisia (dar cu preavizul de 15 zile, nu pot sa plec a doua zi de la ei). Poate daca eram an terminal la facultate ma gandeam de doua ori pana sa iau decizia asta, dar acum banii primeaza, experienta pe locul 2.

Cred ca o sa ma tin de urmatoarele cursuri (si incerc sa iau nota mare) : 1. Computer Security (inca n-a inceput) 2. Cryptography (hell yea!) 3. Model Thinking 4. Game Theory

This is my dream course ! Am dat la printat materialele, let the fun begin.

Caut o carte : Amazon.com: Liars and Outliers: Enabling the Trust that Society Needs to Thrive (9781118143308): Bruce Schneier: Books Daca o are cineva, platesc.

My big idea is a big question. Every cooperative system contains parasites. How do we ensure that society's parasites don't destroy society's systems? It's all about trust, really. Not the intimate trust we have in our close friends and relatives, but the more impersonal trust we have in the various people and systems we interact with in society. I trust airline pilots, hotel clerks, ATMs, restaurant kitchens, and the company that built the computer I'm writing this short essay on. I trust that they have acted and will act in the ways I expect them to. This type of trust is more a matter of consistency or predictability than of intimacy. Of course, all of these systems contain parasites. Most people are naturally trustworthy, but some are not. There are hotel clerks who will steal your credit card information. There are ATMs that have been hacked by criminals. Some restaurant kitchens serve tainted food. There was even an airline pilot who deliberately crashed his Boeing 767 into the Atlantic Ocean in 1999. My central metaphor is the Prisoner's Dilemma, which nicely exposes the tension between group interest and self-interest. And the dilemma even gives us a terminology to use: cooperators act in the group interest, and defectors act in their own selfish interest, to the detriment of the group. Too many defectors, and everyone suffers -- often catastrophically. The Prisoner's Dilemma is not only useful in describing the problem, but also serves as a way to organize solutions. We humans have developed four basic mechanisms for ways to limit defectors: what I call societal pressure. We use morals, reputation, laws, and security systems. It's all coercion, really, although we don't call it that. I'll spare you the details; it would require a book to explain. And it did. This book marks another chapter in my career's endless series of generalizations. From mathematical security -- cryptography -- to computer and network security; from there to security technology in general; then to the economics of security and the psychology of security; and now to -- I suppose -- the sociology of security. The more I try to understand how security works, the more of the world I need to encompass within my model. When I started out writing this book, I thought I'd be talking a lot about the global financial crisis of 2008. It's an excellent example of group interest vs. self-interest, and how a small minority of parasites almost destroyed the planet's financial system. I even had a great quote by former Federal Reserve Chairman Alan Greenspan, where he admitted a "flaw" in his worldview. The exchange, which took place when he was being questioned by Congressman Alan Waxman at a 2008 Congressional hearing, was once the opening paragraphs of my book. I called the defectors "the dishonest minority," which was my original title. That unifying example eventually faded into the background, to be replaced by a lot of separate examples. I talk about overfishing, childhood immunizations, paying taxes, voting, stealing, airplane security, gay marriage, and a whole lot of other things. I dumped the phrase "dishonest minority" entirely, partly because I didn't need it and partly because a vocal few early readers were reading it not as "the small percentage of us that are dishonest" but as "the minority group that is dishonest" -- not at all the meaning I was trying to convey. I didn't even realize I was talking about trust until most of the way through. It was a couple of early readers who -- coincidentally, on the same day -- told me my book wasn't about security, it was about trust. More specifically, it was about how different societal pressures, security included, induce trust. This interplay between cooperators and defectors, trust and security, compliance and coercion, affects everything having to do with people. In the book, I wander through a dizzying array of academic disciplines: experimental psychology, evolutionary psychology, sociology, economics, behavioral economics, evolutionary biology, neuroscience, game theory, systems dynamics, anthropology, archeology, history, political science, law, philosophy, theology, cognitive science, and computer security. It sometimes felt as if I were blundering through a university, kicking down doors and demanding answers. "You anthropologists: what can you tell me about early human transgressions and punishments?" "Okay neuroscientists, what's the brain chemistry of cooperation? And you evolutionary psychologists, how can you explain that?" "Hey philosophers, what have you got?" I downloaded thousands -- literally -- of academic papers. In pre-Internet days I would have had to move into an academic library. What's really interesting to me is what this all means for the future. We've never been able to eliminate defections. No matter how much societal pressure we bring to bear, we can't bring the murder rate in society to zero. We'll never see the end of bad corporate behavior, or embezzlement, or rude people who make cell phone calls in movie theaters. That's fine, but it starts getting interesting when technology makes each individual defection more dangerous. That is, fisherman will survive even if a few of them defect and overfish -- until defectors can deploy driftnets and single-handedly collapse the fishing stock. The occasional terrorist with a machine gun isn't a problem for society in the overall scheme of things; but a terrorist with a nuclear weapon could be. Also -- and this is the final kicker -- not all defectors are bad. If you think about the notions of cooperating and defecting, they're defined in terms of the societal norm. Cooperators are people who follow the formal or informal rules of society. Defectors are people who, for whatever reason, break the rules. That definition says nothing about the absolute morality of the society or its rules. When society is in the wrong, it's defectors who are in the vanguard for change. So it was defectors who helped escaped slaves in the antebellum American South. It's defectors who are agitating to overthrow repressive regimes in the Middle East. And it's defectors who are fueling the Occupy Wall Street movement. Without defectors, society stagnates. We simultaneously need more societal pressure to deal with the effects of technology, and less societal pressure to ensure an open, free, and evolving society. This is our big challenge for the coming decade. Amazon.com: Liars and Outliers: Enabling the Trust that Society Needs to Thrive (9781118143308): Bruce Schneier: Books PS: daca o are cineva sa-mi dea PM.

Omenirea se confrunt? ast?zi cu o transformare f?r? precedent în istorie: o revolu?ie a informa?iei. Un rol important în acest proces îl joac? Internetul, tehnologia care transfer? puterea cunoa?terii din mâinile institu?iilor de înv???mânt superior în cele ale tuturor persoanelor interesate. În ultimii ani au fost lansate mai multe platforme online ce î?i propun s? transforme via?a studen?ilor din întreaga lume, oferindu-le acestora ?ansa unei educa?ii de cea mai bun? calitate cu cost minim. UNESCO estimeaz? c? în urm?torii 30 de ani vor avea parte de educa?ie superioar? mai multe persoane decât în toat? istoria omenirii. Iat? câteva dintre ini?iativele online ce au poten?ialul de a transforma via?a pe Terra: Khan Academy Khan Academy este o platform? înfiin?at? de Salman Khan, unul din pionierii educa?iei online. Academia online ofer? peste 3.000 de videoclipuri educa?ionale, pe teme ce variaz? de la matematic? ?i fizic? la istorie ?i medicin?. Khan nu a inten?ionat s? transforme lumea, ci doar s? ajute o veri?oar? mai tân?r? s? înve?e. Ini?ial, Khan îi preda veri?oarei sale Nadia medita?ii virtuale la matematic? prin Yahoo Messenger, îns? dup? ce mai multe rude ?i câ?iva prieteni i-au solicitat la rândul lor ajutorul, a hot?rât s? înregistreze lec?iile în format video ?i s? le încarce pe Youtube. „Un om poate educa lumea cu ajutorul unui computer! Nu-mi pot imagina o modalitate mai inspirat? utilizare a timpului pe care îl am la dispozi?ie”, a explicat Khan. Clipurile lui Khan au avut un succes nea?teptat, astfel c? el ?i-a dat demisia de la fondul de investi?ii la care lucra pentru a se dedica integral proiectului „Khan Academy”. Pe lâng? clipuri, site-ul con?ine ?i un software ce le permite profesorilor ?i p?rin?ilor s? evalueze care p?r?i ale materiei au fost însu?ite de studen?i ?i care nu, evolu?ia lor fiind înregistrat? treptat pe o „hart? a cunoa?terii”. Avantajul clipurilor este c? fiecare persoan? poate înv??a în ritmul s?u, acumulând cuno?tin?e în func?ie de propriile nevoi ?i posibilit??i. În ultimii doi ani, organiza?ia a primit finan??ri din partea Bill & Melinda Gates Foundation ?i a gigantului Google, iar ast?zi este unul dintre cele mai populare site-uri educa?ionale din lume, lec?iile sale fiind vizionate de peste 125 de milioane de ori pân? acum. Ast?zi, peste 3,7 milioane de studen?i virtuali acceseaz? site-ul în fiecare lun?, iar Khan investe?te în traducerea cursurilor în tot mai multe limbi pentru a se apropia de ?elul propus: oferirea unei educa?ii de calitate, în mod gratuit, tuturor celor ce o doresc. Persoanele implicate în proiectul Khan Academy au planuri m?re?e pentru viitor. Shantanu Sinha, pre?edintele academiei, sus?ine c? proiectul este doar un aspect al „transform?rilor majore” ce vor avea loc în domeniul educa?iei. „Tabletele vor deveni ieftine ?i omniprezente ?i ne vor permite accesul nelimitat la informa?ie, care va deveni o resurs? la fel de u?or de g?sit precum apa curent?. Accesul la o educa?ie de cea mai bun? calitate va fi considerat o necesitate uman? de baz?”, afirm? Sinha. Udacity, ini?iativa unui profesor de la Stanford Udacity reprezint? cea mai nou? încercare de a face educa?ia de calitate accesibil? tuturor. Proiectul a început atunci când Sebastian Thrun, un profesor de la Universitatea Stanford, a decis s? predea nu doar studen?ilor s?i cursul „Introducere în Inteligen?a Artificial?”, ci tuturor celor interesa?i, în mod gratuit online. Participan?ii online urmau s? aib? parte de aceea?i educa?ie, de acelea?i teste ?i de aceea?i aten?ie în acordarea notelor precum cei prezen?i în sala de curs. Ini?iativa sa a avut mult mai mult succes decât se a?tepta: în primele ore, peste 5.000 de persoane s-au înscris pe site-ul dedicat cursului. „Pân? duminic? seara, num?rul crescuse la 10.000, iar luni diminea?a a trebuit s? particip la câteva ?edin?e cu reprezentan?ii universit??ii, pe care nu-i informasem de ini?iativa mea”, a relatat Thrun ulterior. În cele din urm?, la cursul de inteligen?? artificial? s-au înscris peste 160.000 de studen?i din 190 de ??ri. Thrun a descoperit c? printre ace?tia se num?rau inclusiv persoane din Afghanistan, care c?l?toreau pe distan?e mari, prin zone periculoase, pentru a avea acces la Internet. 23.000 de studen?i au absolvit cursul, iar 248 au ob?inut scoruri perfecte (performan?? pe care nu a reu?it-o niciunul dintre studen?ii de la Stanford). Thrun stabilise înc? din 2011 c? nu dorea prelungirea contractului s?u cu universitatea Stanford, care expira, deoarece urma s? se dedice unui alt proiect în care joac? un rol important: ‘’Google Car”, în cadrul c?ruia Google ?i-a propus s? creeze o ma?in? capabil? s? se conduc? singur?. Acesta nu a fost, îns?, singurul proiect în care s-a implicat Thrun dup? ce a plecat de la Stanford. Impresionat de succesul nea?teptat al cursului online, profesorul Thrun a decis s? cheltuiasc? 200.000 de dolari din economiile personale pentru a lansa o nou? platform? dedicat? înv???mântului online: Udacity. Thrun î?i propune ca Udacity s? fie o institu?ie de înv???mânt superior de calitate, la care toat? lumea s? aib? acces gratuit. Udacity a lansat dou? cursuri deja disponibile publicului: unul în care studen?ii vor înv??a de-a lungul a 8 luni cum s? conceap? un motor de c?utare ?i altul în care vor înv??a s? programeze un automobil care se conduce singur. Cursurile sunt deschise tuturor, nefiind nevoie de cuno?tin?e anterioare pentru a participa. Thrun î?i dore?te ca Udacity s? ofere în viitor numeroase alte cursuri de informatic?. Sergey Brin, cofondator al Google, a încurajat proiectul, recomandând tuturor s? participe la cursuri, deoarece „informatica î?i permite apoi s? realizezi aproape orice”. Cursurile lui Thrun nu sunt structurate precum cele obi?nuite. „Mi-am dat seama c? notele reprezint? e?ecul sistemului educa?ional”, a afirmat Thrun. În sistemul educa?ional actual, o persoan? care ia o not? „de trecere” merge mai departe, de?i nu dovede?te cunoa?terea materiei predate. „Când înve?i s? mergi pe biciclet? ?i nu-?i iese, nu te opre?ti din înv??at pentru a încerca s? te apuci de ceva mai greu, cum ar fi mersul pe un un uniciclu”, explic? Thrun. Astfel, Thrun a conceput platforma Udacity pentru a permite fiec?rui student s? înve?e în ritmul s?u, pân? st?pâne?te materia. Thrun are planuri m?re?e, dezv?luite de manifestul publicat pe site-ul personal: „Sunt împotriva educa?iei accesibile doar celor mai buni 1% din studen?ii lumii. Sunt împotriva educa?iei superioare ce cost? zeci de mii de dolari. Sunt împotriva dezechilibrului pe care îl provoac? actualul sistem în lume. Doresc s? îi ajut pe ceilal?i 99% s? devin? mai puternici. Doresc s? democratizez educa?ia. Educa?ia ar trebui s? fie gratuit?, accesibil? tututor, oriunde ?i oricând”. Coursera, MITx ?i alte ini?iative noi Exemplul lui Thrun a fost urmat de al?i colegi ai s?i de la Stanford, care ofer? mai multe cursuri din domeniul informaticii pe o nou? platform?, Coursera, pe care vor fi disponibile în scurt timp ?i cursuri din alte domenii. Misiunea Coursera seam?n? cu cea a profesorului Thrun: „Dorim s? facem disponibil? gratuit cea mai bun? educa?ie din lume oric?rei persoane care dore?te s? beneficieze de ea. Credem c? oamenii din întreaga lume – atât din ??rile dezvoltate, cât ?i din cele în curs de dezvoltare – vor folosi platforma noastr? pentru a-?i construi o educa?ie de elit?, accesibil? pân? de curând doar unor privilegia?i. În viziunea noastr?, to?i ace?ti oameni î?i vor folosi educa?ia pentru îmbun?t??irea vie?ii lor, a familiilor lor ?i pentru dezvoltarea comunit??ilor în care tr?iesc”. Succesul profesorilor de la Stanford nu a r?mas f?r? reac?ie din partea celorlalte universit??i de prestigiu din SUA. Speciali?tii universit??ii MIT au lansat platforma MITx, în cadrul c?reia urmeaz? s? predea gratuit. Pentru primul curs, ce are ca tem? circuitele electronice, au început deja înscrierile, perioada de studiu fiind 5 martie - 8 iunie 2012. La final, participan?ii vor ob?ine un certificat similar cu cel ob?inut de studen?ii universit??ii, ce pl?tesc câteva mii de dolari pentru curs. MIT este o institu?ie inovatoare în domeniul înv???mântului online, care a lansat înc? de acum 10 ani platforma OpenCourseWare pentru punerea materialelor de curs la dispozi?ia celor interesa?i. Alte universit??i de prestigiu, precum Harvard sau Yale, au urmat modelul celor de la MIT, ast?zi fiind disponibile zeci de cursuri oferite de cele mai renumite universit??i (toate se reg?sesc pe site-ul Academic Earth). MIT a anun?at c? va investi milioane de dolari în platforma MITx, urmând s? ofere mai multe cursuri gratuite, iar speciali?tii se a?teapt? ca ini?iativa universit??ii s? fie urmat? de numeroase alte institu?ii de înv???mânt, a?a cum s-a întâmplat ?i în cazul platformei OpenCourseWare. Decizia MIT a fost primit? cu entuziasm de speciali?tii în înv???mânt din SUA. Richard DeMillo, directorul Centrului pentru Universit??ile Secolului al XXI-lea din cadrul Georgia Institute of Technology afirm? c? „decizia MIT este foarte important? ?i cred c? va face valuri. Dac? a? fi r?mas în industria IT ?i a? fi intervievat un candidat cu o diplom? MITx, l-a? fi angajat cu siguran??”. Modelul începe s? se extind?: o ini?iativ? lansat? la începutul acestui an, intitulat? The Faculty Project, aduce laolalt? profesori de la universit??i americane de top precum Duke, Northwestern ?i Dartmouth. Scopul proiectului este acela de a permite oamenilor din întreaga lume, mai ales celor ce nu î?i permit costurile unei universit??i de top, s? aib? acces la cursuri predate de unii dintre cei mai buni profesori din domeniul aprofundat. Viitorul sun? bine? Bill Gates, cel mai generos filantrop din lume, a f?cut în 2010 o declara?ie surprinz?toare în cadrul unei conferin?e dedicate tehnologiei: „Peste 5 ani, ve?i putea g?si pe Internet cele mai bune prelegeri ?i cursuri din lume, gratuit. Ve?i putea ob?ine o educa?ie mai bun? decât la orice universitate de ast?zi”. Gates sus?inea c? ideea de a frecventa cursurile unei universit??i pentru a ne des?vâr?i educa?ia va deveni perimat?, deoarece persoanele motivate s? înve?e o vor putea face f?r? a mai pl?ti zeci de mii de dolari. Ast?zi, la 2 ani de la aceast? declara?ie, afirma?ia lui Bill Gates începe s? se concretizeze. Dac? în urm? cu câ?iva ani educa?ia superioar? oferit? de universit??ile de top ale planetei era doar un vis pentru marea majoritate, acum profesorii acestor institu?ii predau gratuit pe platforme online. Pe m?sur? ce conexiunile la internet, computerele, tabletele ?i smartphone-urile vor deveni tot mai r?spândite, educa?ia de cea mai înalt? calitate nu va mai depinde de localizarea geografic? ?i de disponibilitatea resurselor materiale consistente sau a îndator?rii pentru studii. A?adar, viitorul le va apar?ine celor ce vor descoperi ?i exploata noile oportunit??i. Educa?ia 2.0 - cea mai important? revolu?ie din istoria omenirii

Fuck knows. Crezi intr-o zeitate ? atunci nu exista randomness. Crezi in determinism ? atunci nu exista randomness. Crezi ca universul este sortit hazardului, atunci poate exista. IntellectualLoafing.com Life Q & A: Is There Any True Randomness in the World?

Statistic un generator cuantic de numere aleatoare care poate alege intre 0 si 1 va atinge dupa n iteratii ~50% 0 si ~50% 1. La asta ma refeream. Nu prefera nici pe 1 nici pe 0.