tjt

oricat incerci sa eviti tot pe acolo ajungi....

Salut, mi se pare interesanta ideea asta de a il face sa ruleze cu cat mai putine resurse. Optimizarea o faci la nivel de pluginuri, tema sau umbli direct in platforma wordpress ??

Nu e vorba de cei care si-au dat silinta si care chiar au invatat sau despre cei pasionati. Aia probabil sunt angajati deja din timpul facultatii si sunt in jur de 10% maxim.

Discuţie la ASE în faţa a peste 150 de studenţi, despre viitorul lor: încotro să se îndrepte? Ce aşteptări salariale aveţi? Pentru Bucureşti, ca să mă întreţin aici, vreau 3.300-3.500 lei net, ca salariu de intrare, fără niciun fel de cunoştinţe, răspunde o studentă. Cei din prezidiu, şefi de recrutare – Lugera şi directori de HR de la EY (firma de audit şi consultanţă) şi Pepsi – răspund că salariile entry-level sunt de 2.000 - 2.500 de lei net pe lună, plus bonuri de masă. Companiile, în special multinaţionalele şi firmele de recrutare care lucrează pentru multinaţionale, umblă ca zombii în căutare de forţă de muncă, în căutare de oameni tineri, în căutare de studenţi, în căutare de talente. De cinci ani de zile Bucureştiul şi principalele oraşe din ţară ca pondere economică cresc continuu, punând presiune pe piaţa muncii şi pe salarii, ceea ce înseamnă, la polul opus, coşmarul companiilor şi directorilor de HR. Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, spune că piaţa salariilor creşte susţinut: aşteptările salariale ale candidaţilor au crescut cu peste 10% în primele trei luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un angajat cu cinci ani de experienţă în sectorul tehnic, IT sau în industrie se aşteaptă la un salariu de 5.500 de lei net, iar unul din domeniul financiar la 4.000 de lei. Andrei Caramitru, partener la Boston Consulting Group, spune că Bucureştiul ar putea plăti un salariu mediu de 1.500 de euro net (6.750 de lei net), fără probleme, având în vedere nivelul ridicat de productivitate şi PIB-ul, mai mare cu o treime decât media UE. În acest moment în Bucureşti salariul mediu este de 2.800 - 3.000 de lei net (660 - 700 de euro). Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că regiunea Bucureşti-Ilfov poate face faţă fără probleme Uniunii Europene şi chiar poate adopta euro. „În zona Bucureşti-Ilfov, nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul şi centrul ţării converg rapid spre acest deziderat, având drept principal catalizator prezenţa investiţiilor străine directe. În schimb, regiuni din sudul şi estul ţării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa şi au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu. Comisia Europeană a semnalat riscul ridicat de excluziune socială în aceste zone, însă noi ar trebui să sesizăm primii aceste probleme. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acţionează în sensul permanentizării decalajelor de dezvoltare. Este evident că se impun măsuri concrete în sensul ameliorării acestei situaţii dacă ne dorim ca România să adere cu succes la zona euro.” Într-un articol din luna martie din Bloomberg Businessweek, una dintre cele mai cunoscute reviste săptămânale de business din lume, se vorbeşte despre Brexit şi despre faptul că marile firme din centrul financiar al Londrei discută extrem de serios să plece de acolo cu centrele lor de servicii şi să vină în Europa de Est. Polonia este prima pe listă, cu Varşovia şi Cracovia, urmează Cehia cu Praga şi Ungaria cu Budapesta, după care vine România cu Bucureşti şi Cluj. Conform studiilor centrelor de servicii, numărul de joburi în finance, marketing, IT, cercetare şi dezvoltare, HR pentru regiunea Europei de Est se vor tripla în următorii 3-5 ani, până la un milion. Nu ştim câte joburi vor „veni” în România, dar cu puţin noroc 50.000 de poziţii pot fi transferate în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi. Din păcate, piaţa românească nu s-a pregătit pentru acest lucru, România neavând o politică coerentă pentru a face rost de forţe de muncă care să vină în întâmpinarea cererii. Cu excepţia studenţiilor din Republica Moldova care vin în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, nu există politici de a atrage tineri din Ucraina, Serbia, Ungaria, chiar şi din Spania, Portugalia, Italia, Grecia, care nu-şi mai găsesc locuri de muncă acasă (în Spania şi Grecia şomajul în rândurilor tinerilor este de 40%). Bucureştiul şi Clujul pot atrage fără probleme tineri din alte ţări. Engleza este o limbă universală, iar în câţiva ani poţi să înveţi şi româna ca să te descurci în conversaţii uzuale. România încă este o ţară închisă din punctul de vedere al legislaţiei; autorităţile şi administraţiile sunt încremenite în timp, cei de la Palatul Victoria, partidele şi cei din Parlament au alte teme, şi putem rata o şansă istorică de a lua joburi mai bine plătite delocalizate din alte părţi şi de a schimba piaţa muncii într-un sens pozitiv. Bucureştiul trebuie să devină un oraş de centre de servicii, cercetare şi dezvoltare, de head quarter pentru companii, un oraş multinaţional, ca New York sau Londra. Clujul ar putea să devină un Silicon Valley, pentru că este mai antreprenorial, mai naţionalist, mai liniştit; acolo proiectele au timp să se aşeze. Timişoara ar putea lua centrele de dezvoltare în industrie şi IT. Iaşiul ar putea fi un centru de entry-level pentru Moldova, Ucraina, Rusia, care să distribuie apoi forţă de muncă şi proiecte la următorul nivel, unde valoarea adăugată este mai mare. Din păcate, lipsa infrastructurii şi a investiţiilor publice din România face ca numai câteva oraşe să beneficieze de schimbările la nivelul Europei, de trecerea de la industriile tradiţionale la cea a serviciilor. Restul oraşelor vor rămâne mult în urmă, cu foarte puţine posibilităţi de a atrage investiţii şi de a fi parte a unor trenduri globale. Sursa articol: http://www.businessmagazin.ro/opinii/bucuresti-cluj-timisoara-iasi-si-restul-16234158 WTF ??? Pretentii de peste 3k pe luna la primul job ca si absolvent de ASE, avand 0 cunostinte, parca am trai in alta tara

Legat de bani, daca esti bun la ceva o sa vina si banii in cele din urma. Din moment ce se cauta asa multi php-isti banuiesc ca si concurenta e destul de mare in zona aia. Asadar, tu, care stii 0 php ( banuiesc ? ) ce sanse ai avea sa intri pe "piata de php" ?. Nu ar fi mai usor sa te orientezi catre altceva mai putin popular, desi Django e foarte popular, in care sa ai mai multe sanse ?

Salut, Daca alergi dupa mai multi iepuri, la final nu prinzi niciunul ca sa fim in trend cu Pastele. "Nu mă încântă foarte mult să merg pe PHP " --- ti-ai raspuns singur la intrebare. Alege ceva, ramai pe el pana cand il stapanesti cat de cat si dupa daca te plictisesti treci la altceva. Nu incerca sa inveti mai multe limbaje/framework-uri in acelasi timp ca nu o sa intelegi nimic si e pacat de timpul pe care il pierzi.

Sunt prea multe cuvinte si nu o sa citesc, dar daca ne uitam la evolutia ta: doreai sa generezi numerele castigatoare la loto, parca aveai o idee legata si de pariuri ca sa te imbogatesti peste noapte si multe alte idei nastrusnice. Un sfat: GROW UP si trezirea la realitate, banii nu cresc in copac. Ai prea mult timpI liber daca scrii asemenea romane. Te rog nu imi mai da tag la astfel de topicuri.

Si ca o completare la ceea ce am zis: daca vrei sa faci ceva aici, fa doar pentru a obtine fonduri, curajul necesar pentru a pleca mai tarziu. Intotdeauna sa ai ca si target: eu fac asta pentru ca peste X timp plec de aici. Nici in alte parti nu e raiul, dar ... ajungi sa te saturi sa isi bata joc de tine un functionar inapt ce te pune sa faci 3 drumuri la diferite ghisee, te saturi sa te trezesti la 5 ca sa fii primu la un ghiseu ca sa nu intarzii la munca si vine o PILA la ora 8 cand se deschide si sta 30min la taclale in timp ce tu si multi alti asteptati ca prosti de la ora 5. --- azi mi s-a intamplat, trezit de la 5 sa prind loc in fata la schimbarea buletinului si vine o p**** si e bagata in fata si sta de vorba si baga si o cafeluta ca ce plm, la stat se munceste cu drag si spor. uite un exemplu: http://adevarul.ro/locale/suceava/candidatul-picat-concursul-angajare-stat-primise-plic-raspunsurile-examenul-fost-reluat-special-pila-masluit-nou-1_58ef550b5ab6550cb83903d9/index.html kktu ala de om o sa te plimbe din ghiseu in ghiseu, o sa stai dupa el 15min ca sa isi dea seama cum se face o cautare in calculator si multe altele .... nu te complica, nu se merita sa te complici... daca nu ai pile degeaba te mai zbati, ca te umpli de nervi.

+1 Da in plm Romania cu mizeria si jegul pe care il gasesti la orice colt de strada si pleaca.

When you hit your teenage years you decide you want to be a software developer. During your high school years, you learn how to write software using object-oriented principles. When you graduate to college, you apply all the principles you’ve learned to areas such as Artificial Intelligence or 3D graphics. And when you hit the professional circuit, you begin your never-ending quest to write commercial-quality, maintainable, and “perfect” code that will stand the test of time. Commercial-quality. Huh. That’s pretty funny. I consider myself lucky, I *love* design patterns. I like studying the theory of coding perfection. I have no problem starting up an hour-long discussion about why my XP partner’s choice of inheritance hierarchy is wrong — that HAS-A is better than IS-A in so many cases. But something has been bugging me lately and I am wondering something… …is good code impossible in modern software development? The Typical Project Proposal As a full-time contract developer (and part-time), I spend my days (and nights) developing mobile applications for clients. And what I’ve learned over the many years I’ve been doing this is that the demands of client work preclude me from writing the real quality apps that I’d like to be. Before I begin, let me just say it’s not for a lack of trying. I love the topic of clean code. I don’t know anyone who pursues that perfect software design like I do. It’s the execution that I find more elusive, and not for the reason you think. Here, let me tell you a story. Towards the end of last year, a pretty well-known company put out an RFP (Request for Proposol) to have an app built for them. They’re a huge retailer, but for the sake of anonymity let’s call them Gorilla Mart. They say they need to create an iPhone presence and would like an app produced for them by Black Friday. The catch? It’s already November 1st. That leaves just under 4 weeks to create the app. Oh, and at this time Apple is still taking two weeks to approve apps. (Ah, the good old days.) So, wait, this app has to be written in…TWO WEEKS?!?! Yes. We have two weeks to write this app. And unfortunately, we’ve won the bid. (In business, client importance matters.) This is going to happen. And then it’s happening. Despite years of constant reminders that every feature a client asks for will always be more complex to write than it is to explain, you go for it. You really believe that this time, it really can be done in two weeks. Yes. Yes! We can do this! This time it’s different! It’s just a few graphics and a service call to get a store location. XML! No sweat. We can do this…I’m pumped! Let’s go!!! It takes just a day for you and reality to once again make acquaintance. And that’s exactly how it happened. Their store location service, found right where it’s supposed to be on the top-right corner of their website, is not a web service. It’s generated by Java code. Ixnay with the API-ay. And to boot, it’s hosted by a Gorilla Mart strategic partner. Enter the nefarious “3rd party.” In client terms, a “3rd party” is akin to Angelina Jolie. Despite the promise that you’ll be able to have an enlightening conversation over a nice meal and hopefully hook up afterwards…sorry, it ain’t happenin’. You’re just gonna have to fantasize about it while you take care of business yourself. In my case, the only thing I was able to wrestle out of Gorilla Mart was a current snapshot of their current store listings in an Excel file. I had to write the store location search code from scratch. The double-whammy came later that day — they wanted the product and coupon data online so it could be changed weekly. There goes hardcoding! Two weeks to write an iPhone app have now become two weeks to write an iPhone app, a PHP backend, and integrate them togeth–what? They want me to handle QA, too?? To make up for the extra work, the coding will have to go a little faster. Forget that abstract factory, use a big fat for loop instead of the composite, there’s no time!!!! Good code has become impossible. Two Weeks To Completion Let me tell you, that two weeks was pretty miserable. First, two of the days were eliminated due to all-day meetings for my next project. (That amplifies how short a timeframe this was going to be.) Ultimately, I really had eight days to get things done. The first week I worked 74 hours and the next week…god…I don’t even recall it’s been eradicated from my synapses. Probably a good thing. I spent those eight days writing code in a fury. I used all the tools available to me to get it done: copy-and-paste (AKA re-usable code), magic numbers (avoiding the duplication of defining constants and then, gasp!, retyping them), and absolutely NO unit tests! (Who needs red bars at a time like this, it’d just demotivate me!) It was pretty bad code and I never had time to refactor. Considering the timeframe, however, it was actually pretty stellar, and it was “throwaway” code after all, right? Does any of this sound familiar? Well just wait, it gets better. As I was putting the final touches on the app (the final touches being writing the entirety of the server code), I started to look at the codebase and wondered if maybe it was worth it. The app was done after all. I survived. I SURVI- Let’s step back. What do we know about what good code is? Good code should be extendable. Maintainable. It should lend itself to modification. It should read like prose. Well, this wasn’t good code. Another thing. If you want to be a better developer, you must always keep this inevitably in mind: The client will always extend the deadline. They will always want more features. They will always want change — LATE. And here’s the formula for what to expect: (# of Executives)2 + 2 * # of New Executives + Bob’s Kids = DAYS ADDED AT LAST MINUTE Now, Executives are decent people. I think. They provide for their family (assuming Satan has approved of their having one.) They want the app to succeed (promotion time!). The problem is that they all want a direct claim to the project’s success. When all is said and done, they all want to point at some feature or design decision they can each call their very own. So, back to the story, we added a couple more days to the project and got the email feature done. And then I collapsed from exhaustion. The Clients Never Care As Much As You Do The clients, despite their protestations, despite their apparent urgency, never care as much as you do about the app being on time. The afternoon that I dubbed the app completed, I sent an email with the final build to all the stakeholders, Executives (hiss!), managers and so on. “IT IS DONE! I BRING YOU V1.0!!! PRAISE THY NAME.” I hit Send, lay back in my chair and with a smug grin began to fantasize how the company would run me up onto their shoulders and lead a procession down 42nd street while I was crowned “Greatest Developer Ev-ar.” At the very least, my face would be on all their advertising, right? Funny, they didn’t seem to agree. In fact, I wasn’t sure what they thought. I heard nothing. Not a peep. Turns out the folks at Gorilla Mart were eager to and had already moved on to the next thing. You think I lie? Check this out. I pushed to the Apple Store without filling in an app description. I had requested one from Gorilla Mart and they hadn’t gotten back to me and there was no time to wait. (See previous paragraph.) I wrote them again. And again. I got some of our own management on it. Twice I heard back and twice I was told, “What did you need again?” I NEED THE APP DESCRIPTION! One week later, Apple started testing the app. This is usually a time of joyousness but it was instead a time for mortal dread. As expected, later in the day the app was rejected. It was about the saddest, poorest excuse to allow a rejection I can imagine: “App is missing an app description.” Functionally perfect; no app description. And for this reason Gorilla Mart didn’t have their app ready for Black Friday. I was pretty upset. I’d sacrificed my family for a 2-week super sprint, and no one at Gorilla Mart could be bothered to create an app description given a week of time. They gave it to us an hour after the rejection — apparently that was the signal to get down to business. If I was upset before, I would become livid a week and a half after that. You see, they still hadn’t gotten us real data. The products and coupons on the server were fake. Imaginary. The coupon code was 1234567890. You know, phoney baloney. (Balogna is spelled baloney when used in that context, BTW.) And it was that fateful morning, I checked the Portal and THE APP WAS AVAILABLE! Fake data and all! I cried out in abject horror and called up whoever I could and screamed, “I NEED THE DATA!!!!” and the woman on the other end asked me if I needed fire or police and so I hung up on 911. But then I called Gorilla Mart and was like, “I NEED DATA!!!!” and I’ll never forget the response: In the end, it turned out that at least 11 people registered their email addresses in the database, which meant there were 11 people that could potentially walk into a Gorilla Mart with a fake iPhone coupon in tow. Boy, that might get ugly. When it was all said and done, the client had said one thing correctly all along: the code was a throwaway. The only problem is it was never released in the first place. Rush To Complete, Slow To Market The lesson here is that your stakeholders, whether an external client or internal management, have figured out how to get developers to write code quickly. Effectively? No. Quickly? Yes. Here’s how it works: Tell the developer the app is simple. This serves to pressure the development team into a false frame of mind. It also gets the developers to start working earlier, whereby they… Add features by faulting the team for not recognizing their necessity. In this case, the hardcoded content was going to require app updates to change. How could I not realize that? I did, but I’d been handed a false promise earlier, that’s why. Or a client will hire “a new guy” who’s recognized there is some obvious omission. One day a client will say they just hired Steve Jobs and can we add alchemy to the app? Then they’ll… Push the deadline. Over and over. Developers work their fastest and hardest (and BTW are at their most error-prone, but who cares about that, right?) with a couple days to go on a deadline. Why tell them you can push the date out further while they’re being so productive? Take advantage of it! And so it goes, a few days are added, a week is added, just when you had worked a 20-hour shift to get everything just right. It’s like a donkey and carrot, except you’re not treated as well as the donkey. It’s a brilliant playbook. Can you blame them for thinking it works? But they don’t see the god-awful code. And so it happens time and again despite the results. Code Impossible In a globalized economy, where corporations are held to the almighty dollar and raising the stock price involves layoffs, overworked staffs, and offshoring, this strategy I’ve shown you of cutting developer costs is making good code obsolete. As developers, we’re going to be asked told conned into writing twice the code in half the time if we’re not careful. Source: http://raptureinvenice.com/is-good-code-impossible/

Am citit si eu cracking the code interview, dar da... e adevarat. Multi stiu tot felul de algoritmi, dar daca ii pui sa faca ceva simplu nu reusesc... nu au flexibilitate in gandire...

Am avut la munca azi o mica disputa despre ce e mai important la un programator "coding skills" sau "language knowledge". Eu la inceputurile mele credeam ca coding skills e sfant, intre timp mi-am schimbat parerea si o cunoastere in detaliu limbajului cu care lucrezi face mult, foarte mult si te poate scoate din multe cacaturi. Intr-un final nu ajungi sa lucrezi in cercetare ci in productie unde te lovesti de multe cacaturi. Concluziile dezbateri au fost : 1. coding skills - poti sa te adaptezi usor la orice limbaj; - exista stackoverflow si google, orice algoritm/problema probabil deja are o rezolvare; - gandesti prea abstract si nu poti sa te adaptezi la ceea ce cere clientul; - pierzi prea mult timp incercand sa obtii solutia cea mai optima; - debugging-ul de cele mai multe ori te omoara; 2. language knowledge: - debuggingul e floare la ureche ---> pierzi putin timp pe buguri; - esti axat prea mult pe un limbaj, tranzitia catre un alt limbaj e destul de grea; - poti folosi toate beneficiile pe care ti le ofera acel limbaj ---> timp mai putin, nu reinventezi roata; - esti mai flexibil in gandire; - solutia care merge e deobicei solutia care o accepti ---> respecti deadline-urile; Cum stau lucrurile din punctul vostru de vedere ?

https://www.amazon.com/Clean-Coder-Conduct-Professional-Programmers/dp/0137081073

un mic bump ! Ceva noutati, experiente, pareri ?

La asa ceva de genu' m-am gandit si eu, dar nu cred ca e posibil. Experienta mea e limitata in ASM, asa ca poate gresesc, dar cred ca in momentul in care ai facut jump nu poti sa mai faci return ci pleaca de la linia respectiva.

De asta e bine sa verifici mai intai daca e diferit de null si dupa size()/length(). Daca e null nu ma ai scapare, daca e doar 0 poti folosi cartonul

Ce treaba are Androidul cu challenge-ul asta ?

De ce solutiile numai pe privat? Cred ca ar fi mai misto sa fie facute publice, astfel poate am invata unele chestii noi.

România are cele mai mici costuri cu forţa de muncă din IT din UE: cei mai mulţi programatori "costă" sub 20 de dolari/oră. „În România forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decât în alte ţări, pentru că şi costul vieţii este mai redus” Salariile a peste două treimi (67%) dintre dezvoltatorii de software romani generează costuri de sub 20 de dolari pe oră, Romania fiind astfel destinaţia cu cele mai mici costuri cu forţa de muncă din IT din Uniunea Europeană. În Germania, doar 28% dintre pro­gra­matori "costă" sub 20 de dolari pe oră, în timp ce în Polonia pon­derea aces­tora este de 40%, arată datele pu­bli­cate de Invest Romania, instituţia guver­­­namentală pentru pro­movarea inves­ti­ţiilor străine. "În Romania forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decat în alte ţări, pentru că şi costul vieţii este mai redus. În ca­zul companiilor mici de IT care vin în Ro­mania am observat că ele sunt atrase de fap­tul că există un cost redus al forţei de mun­că, însă nu mai este atat de redus încat să devină un avantaj. În schimb, buna cunoaştere a limbii en­gleze de business a devenit un avantaj com­­pe­titiv. În cazul companiilor mari, nu ne­apărat costul cu salariaţii a fost un avantaj ca­re să determine decizia de a investi, pentru că în acest moment există companii mari din IT care oferă şi 3.000 de euro (3.200 de dolari - n.red.) pe lună pe contract de muncă pro­gramatorilor", a explicat Răzvan Rada, ge­neral manager în cadrul Head Hunting IT, companie specializată în recrutarea can­didaţilor pentru sectorul infor­ma­tic. Cu 67% dintre programatori care generează costuri salariale de 3.200 de dolari pe lună (echivalentul a 13.400 de lei, respectiv 3.000 de euro), cheltuielile salariale ale angajatorilor din industria IT din Romania sunt semnificativ mai mici decat în alte state. În Franţa, spre exemplu, 66% dintre programatori sunt plătiţi cu peste 20 de dolari pe oră, cei mai mulţi dintre aceştia (23% din totalul celor 66%) fiind tarifaţi cu peste 50 de dolari pe oră, ceea ce înseamnă că angajatorii au costuri salariale minime cu aceştia de 8.000 de dolari pe lună. Numai o treime (34%) dintre programatorii din Franţa generează costuri de mai puţin de 20 de dolari pe oră, arată datele aferente anului 2015, preluate de InvestRomania, care foloseşte drept sursă compania de software Yalantis. În schimb, în Romania ponderea programatorilor care generează costuri de peste 50 de dolari pe oră (adică de cel puţin 8.000 de dolari pe lună) este de numai 3%, în timp ce în Suedia peste 29% dintre programatori "costă" peste 50 de dolari pe oră. Deşi Romania are încă printre cele mai scăzute costuri cu forţa de muncă în IT din Uniunea Europeană, deficitul de personal este din ce în ce mai accentuat şi în acest domeniu, astfel că în ultimii ani salariile au crescut semnificativ din nevoia de atragere de can­didaţi. Salariul mediu net în sectorul IT a a­juns anul trecut la o valoare medie de 5.400 de lei (1.285 de dolari - n.red.) net pe lună, fiind de 2,6 ori mai mare decat salariul mediu înregistrat la nivel naţional. Astfel, pentru ca un programator să primească salariul net de 5.400 de lei, costul total al angajatorului este de circa 8.400 de lei (echivalentul a cca. 2.000 de dolari pe lună, adică 12,5 dolari pe oră), luandu-se în calcul şi scutirea de impozit pe venit (de 16%) de care beneficiază programatorii. Pentru a atenua din criza de personal cu care se confruntă în prezent firmele de IT de pe plan local există mai multe soluţii, spun specialiştii. Prima "sursă" este reprezentată de menţinerea în ţară a programatorilor existenţi. "În ultimii doi ani tentaţia de a pleca şi numărul programatorilor interesaţi de un job în străinătate au scăzut simţitor. Însă pentru prima dată există îngrijorări ca urmare a situaţiei politice şi sociale, mai ales dacă ne uităm la faptul că protestele din ultima perioadă au avut loc în oraşele unde este concentrată industria IT. Legat de actuala criză de neîncredere politică, în joc sunt şi interesele acelei categorii creative, inovative şi antreprenoriale a Romaniei din care fac parte şi specialiştii IT. O categorie care va contribui cu 10% din PIB, după cum arată prognozele, dar care contribuie şi la emanciparea şi dezvoltarea socială", a mai spus Răzvan Rada. O altă sursă pentru ameliorarea deficitului de specialişti IT, care împiedică, parţial, şi creşterea cu un ritm mai accelerat al investiţiilor în acest sector, e reprezentată de specialiştii IT romani care au plecat în străinătate în perioada 1995- 2005. "În acea perioadă a avut loc o hemoragie mare de specialişti IT, iar eu cred că ei ar putea lua în considerare o relocare în Romania doar dacă climatul politic şi social sunt stabile şi uşor progresiste. Să nu uităm că actualele hub-uri internaţionale IT din lume sunt în zonele San Francisco şi Londra. Prin urmare, mii sau chiar zeci de mii de romani care lucrează în astfel de regiuni considerate printre cele mai cosmopolite şi liberale din lume s-ar întoarce la Bucureşti sau la Cluj dacă vor găsi un climat similar", a mai spus Răzvan Rada. Printre alte soluţii care ar putea rezolva criza de personal din sectorul IT ar putea fi formarea de specialişti IT (iar multe companii şi-au făcut deja academii interne de IT pentru instruirea angajaţilor) în parteneriat public privat, dar şi creşterea numărului de permise de muncă acordate IT-ştilor care provin din state non-UE care vor să vină să lucreze în Romania, mai spune directorul HeadHunting IT. Creşterea sectorului IT&C a fost o constantă a ultimilor ani, iar acest sector a depăşit atat agricultura, cat şi construcţiile în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului. Astfel, în dacă în primele 3 trimestre ale anului 2016 agricultura (sector în care lucrează peste 2 milioane de oameni - mulţi în zona agriculturii de subzistenţă) a contribuit cu 4,4% la formarea PIB în primele nouă luni, iar construcţiile (unde lucrează peste 370.000 de angajaţi) au avut un aport de 5,2% la formarea PIB, cu mai puţin de 150.000 de angajaţi, sectorul IT&C a contribuit cu 6,3% la formarea PIB în primele nouă luni din 2016. Source: http://www.zf.ro/business-hi-tech/romania-cele-mici-costuri-forta-munca-it-ue-cei-multi-programatori-costa-20-dolari-ora-romania-forta-munca-calificata-it-ieftina-tari-costul-vietii-redus-16165211

_|_ Sa se duca in plm in portul Constanta, prin punctele de primire a coletelor din strainatate, pe la Dragonu' Rosu sa vada acolo frauda fiscala.

https://www.facebook.com/Adevarul/videos/10154389092611243/ --- min 1:44 "Koeveşi" pe pancarta aia :))) Pana si celor de la ISIS le e frica de ei

http://adevarul.ro/news/politica/ora-1400-guvernul-reuneste-retrage-ordonanta-urgenta-modifica-legislatia-penala-abrogare-prorogareo-1_5896e8585ab6550cb825d49e/index.html Sa va uitati la video: https://www.facebook.com/Adevarul/videos/10154389092611243/ --- e incredibil si cred ca e cea mai clara imagine a votantilor PSD.

Nu i se datoreaza lui Basescu cresterea economica, el doar s-a nimerit in acea perioada a istoriei acolo. Cresterea economica a fost cauzata de aderarea Romaniei la UE. Atunci multi au plecat in afara si multe companii straine au venit sa vada ce fel e prin Romania. Oricat de mult s-ar incerca sa se zica "IT-ul scapa de impozite si trebuie impozitati" sau "nu toti cei care lucreaza in IT sunt programatori prin urmare sa ii impozitam" sa nu uitam ca IT-ul genereaza 5-6% din PIB. By the way: Intr-un ziar din Prahova se spune ca o companie multinationala si-a trimis salariatii la protest. E o chestiune care tine de securitatea nationala. Trebui sa o verificam. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21587235-baronul-psd-dambovita-care-conducere-comisia-parlamentara-control-cer-sri-verifice-multinationalele-care-dat-liber-salariatilor-mearga-protest-plus-sugerat-rusia-spatele-protestelor.htm Patru ani cu actuala putere o sa ne intoarca inapoi in 1947.

Daca se intampla minunea si isi da demisia guvernul sau trece motiunea de cenzura, Iohannis ar trebuie sa faac tot posibilul sa determine alegeri anticipate. Vazand modul in care a actionat guvernul si implicit partidele care au castigat alegerile in doua luni de cand sunt la putere nu le mai ofera legitimitatea de a zice ca au in spate 3 milioane de voturi. Cele 3 milioane de voturi au fost pentru un trai mai bun, nu pentru a il scapa pe Dragnea sau pe altii. Cu guvernul asta poti sa te astepti ca peste noapte sa dea o lege in care toate firmele ce au afaceri peste 10.000 lei sa fie impozitate cu 50% sau o alta modificare legata de codul penal prin care ofera imunitate primarilor sau functionarilor publici...