Jump to content
wildchild

1.000 de lire celui care va rezolva un mister vechi de secole

Recommended Posts

Marii ganditori ai lumii, printre care Aristotel, Francis Bacon si Rene Descartes s-au chinuit sa gaserasca explicatia unui fenomen fizic evident, dar imposibil de inteles: de ce ingheata mai repede apa fierbinte decat apa rece?

Acum, Societatea Regala de Chimie ofera un premiu de 1.000 de lire sterline celui care va oferi savantilor o explicatie convingatoare a acestui fenomen numit “efectul Mpemba”.

Savantii britanici ofera un premiu de 1.000 de lire celui care va rezolva un mister vechi de secole

Link to comment
Share on other sites

Sub caldura, activitatea particulelor devine mai mare decat normal si au nevoie de mai mult spatiu intre ele, astfel devenind mai izolate una fata de alta (miscarea browniana). Transferul de caldura dintre doua particule devine un factor tot mai mic datorita distantei tot mai mari. De aceea, o particula singulara e mai usor de afectat din punct de vedere termic decat un grup de particule care fac schimb de caldura intre ele in mod constant.

Agita?ie termic? - Wikipedia

Caldura, Transmiterea caldurii

//Habar n-am, dar suna bine ce am zis :))

Link to comment
Share on other sites

Da, dar in ciuda acestor fapte voi nu ati luat in calcul ca apa ingheata tot la aceeasi temperatura si cantitatea de apa fierbinte trebuie sa cedeze mult mai multa caldura decat cantitatea de apa mai rece (conform Q=mcDt), iar acest lucru nu se face prea usor, e nevoie de mult lucru mecanic, fiindca are caldura specifica destul de mare (4185 din cate mai stiam eu). Cu energia obtinuta din racirea oceanelor cu un singur grad poate consuma toata planeta nu stiu cati ani :).

Totusi de ce apa are cea mai mare densitate la 4 grade (aceeasi masa isi mareste volumul si peste si sub respectiva temperatura) ?

Edited by cmiN
Link to comment
Share on other sites

Inafara de faptul ca da eroare 500 adresa unde trebuie trimisa explicatia, raspunsul este cel al lui xpaulx in mare parte. Am stat 2 ore sa vad explicatia pe tabla pusa de un fizician si un matematician, iar la urma sa inteleg ca apa, cel mai cunoscut lucru, are cele mai ciudate proprietati. Iar astia de mult timp cautau explicatia pe bani, probabil la ProTv ajung cu porumbelul noutatile.

Link to comment
Share on other sites

The Hermes 2012 science competition - Cred ca aici trebuie trimisa explicatia.

- Trebuie demonstrata explicatia?

Pana la urma dupa topic,este ceva mondial si ar trebui explicat cu foarte multe amanunte.

Astia pentru 1000 lire te intreaba si pe naiba.

In final,n-o sa gaseasca niciun fraier deoarece la fiecare o sa gaseasca cate ceva gresit,dar vor lua ei "greii" care au facut acest "concurs",vor lua idei de la fiecare participant in parte si vor face o IDEE MARE si vor dezvalui secretul.Si banii nu vor fi dati nimanui,dar fala o sa fie a organizatorilor.

Link to comment
Share on other sites

Am facut un mic experiment:

Recipient A: 0.1 l apa la +5 C

Recipient B: 0.1 l apa la +40 C

L-am pus in congelator(-18 C). Guess what? Apa din A a inghetat de 4 ori mai repede(aproximativ) ;;)

Teorie:

Q = m*c*?T + ?*m cantitatea de caldura unde:

m- masa

c- caldura specifica a apei

? - c?ldura specific? de transformare de faz?

Q(B) = Q(A) + Q => Q(B) > Q(A)

Apa din recipientul B(+40 C) chiar daca se raceste mai repede, dupa un anumit interval de timp o sa aiba (+5 C) ca si apa din A. Deci apa din A e cu un pas inainte. Puna mana in foc, daca presiunea atmosferica nu difera + apa e distilata, A castiga intotdeauna. Daca apa contine impuritati sau gaze diluate de exemplu, rezultatul va fi total diferit. Just my two cents. :D

Link to comment
Share on other sites

Pai bun, da tu ai luat doua recipiente cu diferenta mare intre ele... 5 grade si 40. Dar daca B-ul avea 6 grade, sau chiar 5.5 ...era mai mare decat A...dar cu toate astea ingheata mai repde?

Ce zici tu e evident, normal ca daca pun doua sticle de apa, una la 3 grade(A) si alta la 100(B), cea care va ingheta prima este A.

Dar daca diferenta este mica..trebuie calculat optimul de inghet. Zic eu

Link to comment
Share on other sites

Apa are multe anomalii: 1) Daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.

2) Caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.

3,4) A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi necesitate de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar asana repede pana la sezut si viata din ele ar pieri.

5) Inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la sezut. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera prea mult de frig.

6) Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4 C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4C, ea coboara la sezut si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.

etc. etc. Structura apei e unica si legaturile chimice ... nu e pur si simplu legat de transferul de energii ... daca ar fi asa si HCl ar avea aceleasi proprietati...

Link to comment
Share on other sites

@M4T3! Intre temperatura unei cantitati de apa fierbinte si temperatura uneia de apa rece este de obicei diferenta de 0.5-1 grade :)) ? Si chiar si asa, cu atat mai logic ca apa putin mai calda va ajunge si ea in aceeasi stare ca si cea rece de la inceput.

Singura explicatie care o pot considera plauzibila ar fi ca (desi deja nu mai are nicio treaba cu fizica) masa de apa fierbinte se raceste si cedeaza mult mai usor caldura decat apa rece, ceea ce face sa capete un fel de acceleratie/inertie si prin anomaliile ei acest proces se autosustine mai lejer fata de celelalte substante astfel ca atunci cand va ajunge la faza in care se afla si masa de apa rece, masa de apa (initial fierbinte) va profita de aceasta "acceleratie" si va continua sa se raceasca mai repede si sa inghete mai repede.

In fizica clasica, din cate stiam eu, procesele sunt continue, nu se poate sari de la o stare la alta fara sa se treaca prin cea intermediara, iar atunci cand diferenta de timp intra in joc si celelalte variabile in afara de una sunt identice atunci timpul va fi direct proportional cu variabila care difera.

Edited by cmiN
Link to comment
Share on other sites

Simple as fuck !

Fiind incalzita , moleculele apei se misca constant ceea ce formeaza un spatiu mai mare intre ele .

Dat fiind faptul asta , este mai usor sa se inghete cat timp moleculele sunt mai "separate" acest fapt fiind foarte simplu de demonstrat in viata de zi cu zi .

M-am inspirat de aici :

, cand se aplica socul sticlei de bere , moleculele din bere se distanteaza putin , lasand racoarea sa intre .

Ganditi-va la moleculele de apa ca la pinguinii astia :a> .

Daca se distanteaza , frigul poatre intra printre ei iar temperatura lor se va diminua.

Acum unde imi sunt banii ?

Link to comment
Share on other sites

@sandabot tu zici ca orice lichid incalzit ingheata mai repede decat unul rece?

De ce a "APEI"?

Moleculele astea se racesc asa ... brusc? NU, se racesc treptat, pierd energie si se apropie incet ... incet ...

Teoretic daca moleculele sunt mai reci ele au mai putina energie (au mai putina energie de pierdut ca sa inghete).

Link to comment
Share on other sites

Voi toti spuneti si confirmati ca apa fierbinte ingheata prima (nu am zis ca apa calda nu s-ar raci mai usor) dar vreau sa vad si eu un experiment practic facut de voi, pana acum e un singur experiment care infirma acea teorie din primul post (ce o consider falsa) deci faceti si voi experimentul si aratati-mi si mie cum aceeasi masa de apa fierbinte in aceleasi conditii de racire ajunge sa se raceasca si sa inghete mai rapid decat aceeasi apa la o temperatura mai joasa si apoi dati-va cu parerea, caci falsul implica orice.

Link to comment
Share on other sites

poate cu cat apa este mai rece, procesul de atingere a temperaturii de inghet este mai lent.

daca apa calda a ajuns la aceeasi temperatura ca si cea mai rece, din cauza ca au fost deja puse moleculele in miscare, acel prag de incetinire nu mai exista si atunci depaseste pe cea rece.

nu o dau in formule ca-i prea babeasca teoria si poate contine un sambure mic de adevar, asa ca nu ma chinui sa caut demonstratie.

keep it simple!

Link to comment
Share on other sites

Sub caldura, activitatea particulelor devine mai mare decat normal si au nevoie de mai mult spatiu intre ele, astfel devenind mai izolate una fata de alta (miscarea browniana). Transferul de caldura dintre doua particule devine un factor tot mai mic datorita distantei tot mai mari. De aceea, o particula singulara e mai usor de afectat din punct de vedere termic decat un grup de particule care fac schimb de caldura intre ele in mod constant.

//Habar n-am, dar suna bine ce am zis :))

Da dar din ce spui tu aici rezulta ca teoria este valabila pt orice substanta. Nu doar pentru apa. Lucru evident fals.

Tind sa cred ca explicatia ar putea fi una ce tine mai degraba de chimie... nu de fizica...

Edited by crs12decoder
Link to comment
Share on other sites

@crs12decoder, in sfarsit cineva cu aceiasi parere!

Poate fi aranjarea moleculelor ... ele cand ingheta se aseaza intr-un tipar :-/

Poate fi si de densitate ... ele, fiind calde (densitate mica) trec usor in gheata (densitate mica) vezi Anomalia apei densitate +4C!

Link to comment
Share on other sites

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.



×
×
  • Create New...